Principalele masuri ce ar trebui luate de UE pentru protejarea biodiversitatii

Principalele masuri ce ar trebui luate de UE pentru protejarea biodiversitatii naturabiodiversitatesanatatemediu inconjurator

Marea majoritate a romanilor considera ca trebuie sa aiba grija de natura (76%), ca aceasta grija este esentiala pentru gestionarea schimbarilor climatice (67%), ca propria sanatate si bunastare se bazeaza pe natura si biodiversitate (69%), iar acestea din urma sunt importante pentru dezvoltarea economica pe termen lung (62%). La nivel european, situatia este mai mult sau mai putin similara, procentele medii inregistrate pentru fiecare din opiniile mentionate fiind, in ordine, de 76, 67, 60 si, respectiv, 56%.
In opinia romanilor, principalele masuri ce ar trebui luate de Uniunea Europeana pentru protejarea biodiversitatii includ mai buna informare a cetatenilor (63%), refacerea naturii si biodiversitatii pentru a compensa prejudiciile create de activitatea si infrastructura umana in afara ariilor protejate (62%), mai buna aplicare a regulilor de conservare a mediului (61%) si alocarea mai multor resurse financiare pentru protejarea naturii (60%).

Pe plan european, cetatenii situeaza pe primul loc de asemenea informarea (61%), urmata de aplicarea regulilor si includerea preocuparilor legate de biodiversitate in planificarea investitiilor in infrastructura (ambele cu 55%), precum si de refacerea naturii pentru compensarea prejudiciilor si garantarea faptului ca subventiile din agricultura si pescuit nu sunt daunatoare (fiecare cu 54%).

Datele fac parte din cel mai recent studiu Eurobarometru pe tema biodiversitatii, publicat la inceputul lunii octombrie.

Odata cu acesta a fost publicat si raportul de evaluare intermediara a Strategiei UE in domeniu, avand ca termen anul 2020. Raportul arata ca, pe ansamblu, nu s-a inregistrat un progres semnificativ in indeplinirea obiectivelor Strategiei, pierderea biodiversitatii si degradarea ecosistemelor continuand, comparativ cu indicatorul de referinta - situatia inregistrata in anul 2010.
   
Din cele 6 obiective ale Strategiei doar unul singur este pe calea cea buna in ce priveste realizarea la termen, si anume cel privind combaterea speciilor alogene invazive. Pentru patru dintre obiective (aplicarea integrala a directivelor in domeniu, mentinerea si restaurarea ecosistemelor, utilizarea durabila a resurselor de pescuit si combaterea pierderii de biodiversitate la nivel global) s-au realizat progrese insuficiente, iar pentru ultimul (cresterea contributiei agriculturii si silviculturii la mentinerea si consolidarea biodiversitatii) nu s-au inregistrat progrese semnificative.
   
Context

Strategia UE in domeniul biodiversitatii pentru 2020 vizeaza stoparea reducerii acesteia si a degradarii serviciilor ecosistemice, refacerea acestora, in masura posibilului, pana in 2020, precum si aducerea unei contributii la combaterea reducerii biodiversitatii la nivel mondial. Ea evidentiaza necesitatea de a se tine seama pe deplin de avantajele economice si sociale oferite de natura si de a le integra in sistemele de raportare si contabilitate. Strategia urmareste, de asemenea, sa contribuie la indeplinirea angajamentelor internationale privind biodiversitatea asumate in temeiul Conventiei privind diversitatea biologica si completeaza noua Agenda mondiala 2030 privind dezvoltarea durabila.

Sursa: Reprezentanta Comisiei Europene in Romania
Foto: pixabay.com