Libera circulatie: Comisia Europeana publica un ghid practic

Libera circulatie: Comisia Europeana publica un ghid practic comisia europeanauniunea europeanalibera circulatietestul privind resedinta obisnuitasecuritate sociala

Comisia Europeana a publicat un ghid practic referitor la "testul privind resedinta obisnuita" prin care sa ajute statele membre sa aplice normele UE in materie de coordonare a sistemelor de securitate sociala pentru cetatenii UE care s-au mutat recent in alt stat membru. Noul ghid ofera mai multa claritate in privinta "testului privind resedinta obisnuita" realizat de UE si va facilita aplicarea acestuia in practica de catre autoritatile statelor membre. El ar putea contribui intre altele si la rezolvarea controverselor privind ajutoarele sociale acordate emigrantilor, indeosebi in Marea Britanie si in Germania.
Laszlo Andor, comisarul pentru ocuparea fortei de munca, afaceri sociale si incluziune, a declarat: "Exista in dreptul UE masuri clare de protectie care sa impiedice cetatenii sa profite de sistemele de asigurare sociala din alte tari ale UE. Acest ghid va facilita aplicarea in practica a masurilor de protectie legate de resedinta obisnuita de catre autoritatile din statele membre. Manualul face parte din actiunile Comisiei aflate in desfasurare si menite sa faciliteze libera circulatie a persoanelor pe tot teritoriul UE."
Ghidul, elaborat in colaborare cu statele membre, clarifica conceptele separate de "resedinta obisnuita" si "sedere temporara" sau "sedere". Aceste definitii, prevazute in dreptul UE, sunt necesare pentru a stabili care stat membru este responsabil de plata prestatiilor de asigurari sociale cetatenilor UE care circula dintr-un stat membru in altul. In temeiul dreptului UE, poate exista numai un singur loc de resedinta obisnuita si, prin urmare, un singur stat membru responsabil de plata prestatiilor de asigurari sociale bazate pe locul de resedinta.
Angajatii si lucratorii care desfasoara o activitate independenta au dreptul sa beneficieze de sistemul de securitate sociala din tara in care lucreaza, iar persoanele inactive (de exemplu, pensionarii, studentii) au dreptul sa beneficieze de acesta in statul membru in care sunt "rezidenti in mod obisnuit". Stabilirea statului membru de "resedinta obisnuita" al unei persoane este importanta si pentru lucratorii care isi desfasoara activitatea in mai mult de un stat membru.
Ghidul reaminteste criteriile specifice de care trebuie sa se tina seama la stabilirea locului de „resedinta obisnuita” al unei persoane, precum: situatia familiala si legaturile de familie; durata si continuitatea prezentei sale in statul membru in cauza; situatia locului de munca (in special locul in care se desfasoara de obicei activitatea respectiva, stabilitatea activitatii si durata contractului de munca); exercitarea unei activitati neremunerate; in cazul studentilor, sursa veniturilor acestora; caracterul permanent sau nu al situatiei locative a unei persoane; statul membru in care plateste taxe persoana in cauza; motivele mutarii; intentiile persoanei bazate pe toate circumstantele si sustinute de dovezi concrete.
Pot fi luate in considerare si alte date daca sunt importante.
Ghidul ofera totodata exemple concrete si orientari cu privire la cazurile in care poate fi dificil de stabilit locul de resedinta, cum ar fi cazul lucratorilor transfrontalieri, al lucratorilor sezonieri, al celor detasati, al studentilor, al pensionarilor si al persoanelor inactive extrem de mobile.
De exemplu, daca un cetatean al Regatului Unit se pensioneaza si se muta in Portugalia, petrecandu-si cea mai mare parte a timpului in aceasta tara, locul sau de "resedinta obisnuita" este acum Portugalia, chiar daca acesta inca detine o casa in Regatul Unit si mentine legaturi culturale si economice cu acest stat.
 
Context
Ghidul referitor la "resedinta obisnuita" face parte dintr-un manual mai amplu menit sa ajute institutiile, angajatorii si cetatenii sa stabileasca legislatia carui stat membru in materie de securitate sociala ar trebui sa se aplice in anumite situatii date. Manualul clarifica, de asemenea, normele aplicabile lucratorilor detasati si persoanelor care lucreaza in doua sau mai multe state membre, inclusiv normele aplicabile lucratorilor din transporturi, in special membrilor echipajului de zbor si de cabina.
Ghidul este acum disponibil pe site-ul internet al Comisiei Europene in limba engleza si va fi tradus in toate limbile oficiale ale UE in urmatoarele saptamani.