Cat de multe mandate vor castiga extremistii in viitorul Parlament European?

Grupurile Parlamentare si-au ales deja strategiile, unele dintre ele si-au desemnat si candidatii, in tarile membre se lucreaza la liste, totul pare pregatit pentru un nou mandat, care va dura 5 ani. Exista insa o anumita incertitudine si ingrijorare generate de asaltul partidelor de extrema dreapta, dar si a miscarilor eurosceptice. Se observa o inmultire a contactelor dintre miscarile populiste din Europa care ar dori sa se prezinte unite la alegeri, incercand sa-si faca un grup distinct in Parlamentul European. In luna octombrie sefa Partidului National Francez, Marine Le Pen i-a facut o vizita omologului sau olandez Geert Wilders. Desi acesta din urma o descria pe doamna Le Pen, in 2007, ca fiind o „oroare”, acum negociaza intens cu ea. Cele doua partide au insa in comun doar euroscepticismul si opozitia fata de imigratie, iar observatorii sunt de parere ca o alianta este mai degraba imposibila.
 
In Franta, publicatia Le Monde, crede ca stacheta este extrem de ridicata pentru ca doamna Le Pen si domnul Geert Wilders sa poata sari atat se sus. Celor doi le-ar trebui 25 de alesi europeni din cel putin 7 tari, iar in acest moment le lipsesc doua tari. Marea problema a unei uniuni este insa alta. Exista o mare diferenta de opinii intre statele din nordul Europei si cele din sud. O analiza succinta, dar extrem de pertinenta pe acest subiect, a oferit-o deputatul Partidului Popular European (PPE), Alain Lamassoure: „De cand cu criza datoriei publice, statele din Sud sunt convinse ca ceea ce li se intampla este din cauza Berlinului, in timp ce cele din Nord considera ca din cauza celor de la Bruxelles ele sunt obligate sa dea bani pentru Sud". Aparatorii UE si ai monedei euro afiseaza o intarziere extraordinara fata de populisti. Ei nu au un discurs convingator si nici argumente suficiente pentru a-i contracara. Se rezuma sa rosteasca aceleasi fraze uzate si pe un procent redus de prezenta la urne.
 
Un semnal de alarma trage Anni Podimata, vicepresedinta a Parlamentului European, deputata a Partidului Socialist Elen (PASOK): „Proiectul european se afla in fata unui risc foarte mare. Sentimentul antieuropean se agraveaza pe zi ce trece. El ar trebui sa incite partidele la o asumare a mesajului european". Si nu este departe de adevar. Pana acum, partidele de extrema dreapta si miscarile eurosceptice erau extrem de divizate, imprastiate prin diverse grupuri parlamentare, dar acum par sa se regrupeze, incercand sa-si faca propriul grup si propria politica.
 
„Vor exista intre un sfert si o treime din deputati care vor vota „nu” la o treime din orice, dar acest fapt nu va impiedica functionarea Parlamentului. Intelegerea dintre PPE si social-democrati va fi mai necesara ca niciodata”, sustine Alain Lamassoure. Cele doua partide vor incerca sa conlucreze dupa modelul Germaniei, unde conservatoarea Agela Merkel i-a convins pana la urma pe social-democrati sa i se alature.