Guvernul inlocuieste casele rurale saracacioase cu gospodarii si ferme bogate, care vor influenta in bine viata taranilor. China se dezice de la propriile principii ale trecutului, cand Partidul Comunist insista ca taranii, chiar si cei care lucreaza la oras, trebuie sa ramana legati de pamanturile lor, pentru asigurarea stabilitatii politice si economice. Executivul s-a razgandit si considera ca noua sursa de crestere pentru economia lenta depinde de clasa consumatorilor de la orase.
Transformarea se petrece atat de rapid si costurile potentiale sunt atat de ridicate, incat unii se tem ca nu cumva China rurala va deveni un hub tehnologic si social. In ultimii ani, Partidul Comunist s-a jucat cu dreptul taranilor de a detine pamant: le-a oferit mici loturi, in anii '50, in urma reformei agrare, i-a colectivizat cativa ani mai tarziu, apoi le-a redat drepturile, in urma unei alte reforme si iata cum, in prezent, doreste sa ii "pricopseasca".
De-a lungul Chinei, buldozerele darama satele vechi de sute de ani. Se inalta zgarie-nori, acolo unde in trecut erau cateva gospodarii traditionale. Noile scoli si spitale ofera facilitati moderne, cu pretul demolarii unor temple stravechi si a teatrelor in aer liber, care reprezinta o parte din istoria Chinei.
"Este o noua viata, pentru noi, la oras", a declarat Tian Wei, un fermier in varsta de 43 de ani, din provincia Hebei, care in prezent lucreaza ca paznic intr-o fabrica. "Toata viata am muncit cu mainile pe camp; am eu oare educatia necesara, astfel incat sa tin pasul cu cei de la oras?"
China a fost caminul celor mai mici sate din lume si al celor mai aglomerate si poluate orase. Planul de modernizare demarat de guvern va integra 70% din populatia tarii, 900 milioane locuitori, in orase, pana in 2025.
Noul premier al Chinei, Li Keqiang, a spus in cadrul unei conferinte de presa din martie 2013 ca urbanizarea este una din principalele sale prioritati.
Trendul a inceput in urma cu cativa ani. La inceputul anilor '80, circa 80% dintre chinezi locuiau la tara, versus 47%, proportie inregistrata astazi, plus alti 17%, care lucreaza la oras, dar sunt incadrati in categoria "mediul rural". Guvernul vrea sa accelereze acest proces.
Scepticii spun insa ca graba guvernului de a urbaniza China este generata de o viziune a modernitatii care a esuat in alte locuri. In Brazilia si Mexic, urbanizarea a fost vazuta drept un motor economic. A dus insa la extinderea zonelor de periferie si a ratei somajului.
Fermierii nu vor sa isi paraseasca gospodariile, deoarece la oras nu-si gasesc de munca. Munca intr-o fabrica poate reprezenta o solutie, dar cele mai multe joburi sunt disponibile in fabrici amplasate la mare distanta de noile orase. Chiar daca fermierii ar reusi sa obtina un job, la varsta de 45-50 de ani vor fi inlocuiti cu angajati mai tineri.
"Urbanizarea reprezinta viitorul Chinei, dar populatia rurala a acestei tari se afla in urma, in privinta dezvoltarii economice", a declarat Li Shuguang, profesor in cadrul China University of Political Science and Law. "Populatia rurala merita aceleasi beneficii si drepturi ca si locuitorii de la oras", a mai spus acesta.
Un produs media marca Rentrop&Straton 
