ANALIZA: Cauzele Marii Depresiuni din anii '30. Greseli pe care lumea nu le-a invatat
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X
ANALIZA: Cauzele Marii Depresiuni din anii '30. Greseli pe care lumea nu le-a invatat
Marea Depresiune, care a inceput in 1929 si a durat pana in 1939, a fost o perioada de declin economic fara precedent. Multa lume a facut analogii intre criza de astazi si cea de atunci. Desi exista asemanari, deocamdata nu s-a ajuns la gravitatea de atunci a situatiei.
In anii '20, economia SUA a inregistrat o crestere sustinuta. A fost un asa numit boom economic. S-a dezvoltat la scara larga productia de bunuri in serie (gratie companiei Ford care a introdus sistemul odata cu celebrul Model T), iar consumul pe credit a fost incurajat, la fel ca si in anii de dinainte de criza izbucnita in 2008.
La inceputul lui 1929, preturile actiunilor de pe burse atinsesera maxime istorice. Tot atunci insa apareau primele probleme structurale in economie, atat peste ocean, cat si in Europa. Avansul economic al SUA a franat brusc, iar Marea Britanie se confrunta cu deflatie si o rata ridicata a somajului. De asemenea, moneda britanica era supraevaluata si ingreuna exporturile.
In septembrie si octombrie 2009 mai multe companii au anuntat rezultate financiare sub asteptari, cauzand scaderea valorii actiunilor pe burse. Pe 28 octombrie (Lunea Neagra), a avut loc un crah pe bursa de la New York. Titlurile au pierdut in medie 13% din valoare. Panica a cuprins investitorii, care au inceput sa vand masiv. Astfel, marti, pe 29 octombrie 1929, a mai urmat o cadere abrupta (Martea Neagra). Increderea in economie s-a evaporat si criza a inceput sa extinda in sistemul financiar. Pana in 1932, bursa americana sccazuse cu 89% comparativ cu varful atins in septembrie 1929.
Oamenii, speriati, au inceput sa-si scoata banii din banci. In primele 10 luni din 1939, 744 institutii de credit americane au falimentat. Prin comparatie, in SUA, in perioada 2008 - 2010 numarul de banci care s-au prabusit a fost de cateva zeci. Cozile uriase de oameni asteptand la sucursale pentru a-si scoate banii erau prezente peste tot.
La fel ca si astazi, bancile care au supravietuit valului de falimente au refuzat sa mai acorde credite. Implicit, au scazut investitiile, iar companiile nu au mai avut bani pentru extindere. Astfel, au concediat milioane de angajati si rata somajului a crescut rapid.
Odata cu scaderea productiei, au scazut si preturile. A aparut astfel deflatia, care a facut dificila plata datoriilor contractate in anii '20. Scaderea preturilor i-a incurajat pe oameni sa stranga bani, in loc sa cheltuiasca.
Criza s-a propagat rapid in Europa. America imprumutase multi bani statelor de pe batranul continent pentru a-si reface infrastructura distrusa in Primul Razboi Mondial. Statele din Europa nu si-au mai putut permite sa plateasca datoriile.
Viziuni diferite asupra Marii Depresiuni:
Viziunea monetarista. Unii economisti au spus ca de vina penttru criza a fost banca centrala americana Fed (Federal reserve System), care a redus masa monetara de pe piata cu o trime intre 1929 si 1932. Institutia a fost criticata si pentru faptul ca nu a incercat sa salveze bancile falimentare.
Viziunea austriaca. Economistii austrieci, precum Friedrich August Von Hayek si Ludwig Von Mises, au dat vina pe sistemul bancar care a acordat credite pe banda rulanta. Aceasta a fost identificata si ca fiind una din cauzele care au declansat criza din 2008.
Viziunea keynesiana. Celebrul economist John Maynard Keynes a spus ca totul a fost provocat de un sistem economic defectuos, care a dus pana la urma la o lipsa a cererii agregate. Potrivit lui, mecanismele economice care existau atunci faceau imposibil echilibrul dintre oferta si cererea de bunuri si servicii, conducand in cele din urma la disfunctiuni precum somajul. El a sustinut ca guvernele trebuie sa intervina pentru a stimula economia, prin sporirea cheltuielilor publice. Banii necesari erau obtinuti prin imprumuturi publice.
Viziunea marxista. Marxistii nu au ratat ocazia de a da vina pe capitalism, citandu-l pe fondatorul filozofiei, Karl Marx. In "Das Kapital", acesta prezicea ca sistemul capitalist va esua deoarece in acesta oamenii isi cauta doar propriile interese si nu sunt preocupati de binele societatii. Ganditorul a argumentat ca sistemul capitalist, la fel ca si sistemele socioeconomice precedente, produce tensiuni interne care il conduc la distrugere.
Un produs media marca Rentrop&Straton 
