Mona Lisa e barbat?
mona lisagiocondazambetleonardo da vincirenasteresalaimodel mona lisa
Dupa mai bine de cinci secole de la imortalizarea sa, chipul misterios al Mona Lisei inca intriga specialisti si oameni simpli de pe intreg mapamondul. Realizata parca sa pastreze vesnic taina, povestea ei se tine departe de curiozitatea lumii. Acestei inversunari misterioase de a ramane ascunsa dupa zambetul inegalabil, unii cercetatori i-au gasit rostul in aceea ca Mona Lisa nu ar fi de fapt ceea ce pare.
Silvano Vincenti, presedintele italian al Comitetului national pentru valorificarea bunurilor nationale si pasionat de celebra lucrare a lui Da Vinci, a venit cu o explicatie pe cat de neasteptata, pe atat de socanta. Zambetul vrajit al Mona Lisei ar apartine de fapt unui barbat. Declaratia a fost facuta intr-o conferinta de presa organizata la Roma si vine dupa o perioada de cercetari amanuntite.
Omul de stiinta italian a ajuns la concluzia ca modelul care a pozat pentru Leonardo Da Vinci este un tanar asistent al maestrului, cunoscut sub numele de Salai. Mai mult, Vincenti crede ca relatia dintre cei doi barbati ar fi depasit cadrul strict profesional, fiind una de-a dreptul intima.
Pe numele sau adevarat Gian Giacomo Caprotti, Salai a inceput sa lucreze cu celebrul pictor inca din adolecenta si i-a ramas fidel timp de 25 de ani, fiind muza si model pentru multe dintre lucrarile realizate de Leonardo.
Vincenti a prezentat la Roma asemanarile izbitoare dintre trasaturile personajelor din picturile "Ioan Botezatorul" sau "Ingerul" si forma nasului si buzelor Giocondei. Apoi, literele care par scrise in ochii Mona Lisei, "L" si "S", nu ar fi altceva decat un indiciu oferit posteritatii de maestrul renascentist, reprezentand initialele celor doi presupusi amanti.
De cealalta parte, expertii Muzeului Luvru din Paris, proprietarii tabloului, au contestat vehement intreaga teorie a lui Silvano Vincenti.
"Tabloul a fost supus tuturor analizelor de laborator posibile si imposibile intre anii 2004 si 2009. Nicio inscriptie (litera sau cifra) nu a fost detectata cu ocazia acestor teste. (…) Imbatranirea acestei picturi pe lemn a cauzat aparitia unui numar mari de crapaturi in materialul pe care a fost realizat, care se afla acum la originea unor interpretari numeroase", se arata intr-un comunicat emis de Muzeul Luvru.