Banii electronici nu pot cumpara linistea
bani virtualisituatie greciabanci grecia
In fiecare saptamana, miliarde de euro supureaza din bancile elene. Speriati de o posibila restrictionare, de... rationalizarea banilor de catre banci, desi banii nu le apartin acestor institutii, grecii au retras, chiar si aproape un miliard de euro pe zi.
Cum sa stea linistiti cand precedentul numit Cipru este viu in memoria colectiva?
De altfel, saptamana trecuta, solicitarile de lichiditati au fost atat de mari, incat bancile elene si-au rugat deponenti sa revina saptamana aceasta pentru a-si primi banii.
Faptul nu a facut decat sa amplifice panica, astfel incat, din 22 iunie si pana astazi, tot mai multi greci vor inapoi tot mai multi bani.
Cu toate acestea, datorita banilor de la BCE, bancile au reusit sa raspunda cererilor avand ca singura speranta ca tot platind si convingandu-i pe oameni ca au bani, tendinta se va inversa si mare parte din "euroi" se vor intoarce in depozite.
Pentru a nu repeta cosmarul din Cipru, "eurosistemul" continua sa pompeze bani in bancile grecesti, prin linia de finantare de urgenta, fapt criticat de Jens Weidmann, guvernatorul Bundesbank.
Weidmann este de parere ca, daca bancile grecesti au nevoie atat de des, de atat de multi bani, asta ridica semne de intrebare asupra soliditatii lor.
Seful Bundesbank crede ca "eurosistemul" nu ar trebui sa finanteze Grecia, desi se asteapta la acordarea ulterioara a transelor de imprumut.
In timp ce grecii isi scot numerarul din banci pentru a-l duce acasa, la saltea, la ciorap, in boxa de la subsol, sub cuva cu nisip a pisicii sau oriunde cred ei ca este mai sigur, mai marii Greciei tot negociaza cu mai marii Uniunii Europene.
Dar, in loc sa bata palma, bat pasul pe loc si incep o noua batalie a declaratiilor, urmata de noi negocieri. Cumva, singura certitudine este... incertitudinea financiara a Greciei.
Ieri, BCE nu a mai majorat plafonul liniei de finantare de urgenta destinat bancilor grecesti (care a ajuns deja la 89 de miliarde de euro) tocmai ca urmare a obiectiilor lui Jens Weidmann.
In acest tablou sumbru, unii romani, scapati teoretic de criza, se pregatesc sa se rumeneasca sub soarele minunat al Eladei.
Ca niciodata, agentiile de voiaj ii sfatuiesc pe turistii nostri sa se duca in orasele si pe plajele Greciei cu euro de acasa, cu buzunarele pline, sa nu cumva sa-si puna nadejdea numai in carduri, mai ales cand vine vorba despre retrageri de la bancomate.
Iar sfatul este dat in conditiile in care, de ceva vreme, este la moda ideea unei societati care foloseste numai bani dematerializati, sub forma de numere in computere, banii lichizi, cash-ul, urmand sa dispara.
Campioana la folosirea banilor electronici este Suedia, unde cica pana si oamenii fara adapost care vand reviste pe strazi au POS-uri mobile.
In sprijinul renuntarii totale la banii lichizi, sustinatorii aduc siguranta, faptul ca persoane fizice, magazine, banci, soferi de autobuze nu mai pot fi jefuiti, cel putin nu in sensul... clasic, intrucat, daca banii sunt electronici, atunci si furtul lor se va face tot electronic...
Statisticile arata ca numarul de jafuri in forma fizica s-a diminuat, dar numarul fraudelor a crescut cu peste 50%, in ultimii zece ani.
In afara de asta, ce s-ar face banci, magazine, farmacii, daca raman fara energie electrica, de la retea sau de la generatoare sau daca au loc erori de soft?
In acelasi timp, putini se gandesc ca, asa cum, iata, este cazul Greciei, ar putea aparea situatii de criza, in care, daca banii ar exista numai in forma electronica, atunci ei si proprietarii lor vor fi privati de principalul rol al monedelor si bancnotelor, acela de mijloc de plata...
Cum si-ar mai linisti statele cetatenii care au muncit pentru acei bani, daca nu le vor mai da posibilitatea de a avea banii efectiv la ei, in casa, in mana, in portofele?
Un produs media marca Rentrop&Straton 
