Cateva idei de referendum pentru Romania

Cateva idei de referendum pentru Romania referendum familiereferendum 2018trecere europrezenta votdemitere presedinte

Istoria Romaniei consemneaza 13 referendumuri, primul fiind intre 10-14 mai 1864, iar cel mai recent pe 6 si 7 octombrie 2018.
Primul viza aprobarea Statutului Dezvoltator al Conventiei de la Paris, la propunerea domnitorului Alexandru Ioan Cuza (1859-1866), iar cel de ieri si astazi, redefinirea familiei.
 
Citeste si: Referendumul pentru redefinirea familiei costa 163,712 milioane de lei

Majoritatea consultarilor publice au avut ca tema/miza aprobarea unei noi Constitutii sau modificari ale celei existente.
 
Ce schimbari majore s-au petrecut dupa 1989? Romania a devenit membra a NATO si a Uniunii Europene.
 
Faptul a fost posibil si datorita consultarii publice, in cadrul unui referendum national organizat in toamna anului 2003, soldat cu aprobarea revizuirii Constitutiei, vizand armonizarea legislatiei romanesti cu reglementarile Uniunii Europene si cu cele ale Organizatiei Tratatului Atlanticului de Nord.
 
Participarea la referendumul pentru adoptarea Constitutiei revizuite a fost de 55,70%, la nivel national, respectiv 9.938.441 dintre persoanele cu drept de vot.
 
Pe urma, la refendumurile organizate, in 2007 si 2012, pentru demiterea presedintelui Romaniei, la vremea respectiva, Traian Basescu, au venit la urne peste 8,135 milioane (44,45%), respectiv peste 8,459 milioane (46,25%) dintre cetatenii cu drept de vot.
 
Ambele consultari publice au fost invalidate de catre Curtea Constitutionala pentru ca nu s-a intrunit cvorumul de jumatate plus 1% dintre alegatori. Acum, in conditiile in care, culmea, sau nu, statul roman nu stie cu exactitate cati cetateni are (intre si in afata granitelor sale) se pare ca este foarte sigur asupra milioanelor care au drept de vot…
 
Dar asta este alta discutie, cert este ca, iata, daca li se pun intrebari extrem de importante, multe milioane de romani voteaza.
 
Oricat de aprinsa ar fi discutia legata de minoritatile sexuale, de LGBT, orice este legat de ele, ca este vorba despre definitia familiei, despre parteneriatul civil, prevederile acestea ar urma sa produca efecte asupra unui numar mic de cetateni romani.

Citeste si: Casatoriile intre persoane de acelasi sex. Argumente pro si contra

Asta, desigur, nu micsoreaza, in absolut niciun fel, importanta acestor cetateni.
 
Numai ca, asa cum se intampla in state cu adevarat libere si democratice, nu in cele guvernate prin ordonante de urgenta (!!!), cetatenii ar trebui obligatoriu consultati in chestiuni de importanta capitala pentru 100% dintre ei.
 
Nu ati fi vrut, de pilda, se ne fi intrebat statul roman, daca vrem introducerea salariului minim pe economie; daca vrem cresterea TVA la 24%, daca vrem reducerea ei la 19% sau la 18%; daca vrem plata contributiilor sociale de catre angajat?
 
Sau, acum, de ce nu ne-ar consulta in legatura cu forma de guvernamant: republica sau monarhie; cu Legea off-shore, Legile Justitiei sau in legatura cu amnistia sau cu amnistia fiscala?
 
Si, in fine, poate cea mai importanta intrebare, care este foarte posibil sa nu ne fie adresata niciodata tuturor, in cadrul unui referendum national: daca vrem sau nu inlocuirea monedei nationale cu euro.
 
Pentru un astfel de plebiscit, s-ar “deranja” cel putin jumatate plus 1% din oricare ar fi numarul de cetateni cu drept de vot. 
 
Caci, de la cetateanca sau cetateanul de 80-90 de ani, care isi va numara grosul pensiei in monede, pana la marii sau micii exportatori, schimbarea insasi a monedei nationale (mai bine zis, renuntarea la moneda nationala!) priveste pe absolut fiecare cetatean al Romaniei, indiferent de rasa, nationalitate, origine etnica, limba, religie, sex, opinie, apartenenta politica, avere, origine sociala.

Citeste si: Monumentele dezolarii din anul incantarii

In schimb, in loc, in primul rand, sa vada cati dintre noi sunt sau nu de acord cu renuntarea la moneda nationala, statul roman alege el in locul nostru infiintand comitete si comitii...