Cum sa ne luam tara inapoi
ne-am luat tara inapoipamantterenaurmoromoteion
In istoria oricarei tari, cucerirea de teritorii si pastrarea acestora joaca un rol esential. Cu cat spatiul propriu cuprins intre granite este mai mare si mai bogat, cu atat mai bine, iar, daca Soarele nu apune niciodata intr-un imperiu, bogatia, cel putin una temporara, ii este asigurata.
Inainte de descoperirea intrebuintarii petrolului, carbunilor, litiului, bauxitei, uraniului, omul a pretuit aurul si pamantul.
Prima dintre aceste valori luceste frumos, acidul si intemperiile il lasa indiferent, poti sa-l tii in noroi sau intr-o balega, tot isi recapata stralucirea, poate fi folosit pentru obiecte de cult, podoabe si constituie valoare de schimb.
Dar, cand loveste molima sau foametea, toate podobele din lume, tot aurul pe care nu ai pe ce sa-l schimbi, nu face cat o banita de grau scoasa de pe un petec de pamant.
In Antichitate sau in zilele noastre, aurul (nici macar cel... alimentar) nu prea tine de foame, pe cand roadele pamantului da, mai ales ca planeta are de hranit tot mai multe miliarde de guri de oameni si de animale, tot mai multe stomace de umplut sau macar de amagit.
Romania era considerata, in perioada interbelica, "granarul Europei", iar Bucurestiul ajunsese sa fie numit "micul Paris intr-un mare sat". In istoria noastra, in literatura noastra, pamantul a jucat meritatul rol esential.
"Rabdam poveri, rabdam nevoi
Si ham de cai, si jug de boi
Dar vrem pamant!" - scria inversunat Cosbuc.
Totodata, "Ion" al lui Rebreanu si al Glanetasului, "patriarhul" Moromete sunt cele mai reprezentative figuri legate de glie, dar care inspira pe tot mai puitna lume.
In anul 2014, Romania are o suprafata agricola de aproape 14 milioane de hectare, dintre care aproximativ 9 milioane sunt terenuri arabile.
Conform ministrului Agriculturii, in Romania, exista peste 700.000 de fermieri care au intre 1 si 5 hectare si care detin 35-40% din suprafata agricola nationala.
Peste jumatate dintre romanii care sunt propritari de suprafete mai mici de 5 hectare de teren agricol vor sa vanda sau sa dea in arenda pamantul pentru ca nu isi recupereaza banii investiti in culturi, pentru ca, in ultimii ani, preturile la motorina, seminte si pesticide au crescut, iar preturile produselor pe care le obtin ei a scazut.
Acum trei ani, kilogramul de grau se vindea cu 1,1 lei, iar, in prezent, face 50 de bani; un kilogram de porumb costa 0,7-0,8 lei, iar acum mai putin de 50 de bani. Kilogramul de floarea soarelui s-a ieftinit de la 1,3-1,6 lei, la 80-90 de bani.
In acelasi timp, cine se mai ocupa astazi de agricultura? O mare parte dintre fermieri sunt batrani, iar urmasilor lor le arde de cu totul altceva. Vor la oras. Vor betoane, poluare, blugi, masini, "smartfoane", tablete si Facebook.
Si poate le vor primi in schimbul bucatii lor de pamant, dupa care se vor mania ca le-au cumparat strainii tara. In aceste zile, in care se spune ca, prin vot, romanii si-au luat tara inapoi, poate nu ar strica sa ne gandim cum o putem lua inapoi si la propriu, in loc sa ne plangem ca niste cetateni europeni, cu aceleasi drepturi si obligatii ca si noi, ne-au cumparat-o pe nimic.
Un produs media marca Rentrop&Straton 
