Cum sunt inselati romanii cu medicamente minune pe internet. Reteaua face milioane de euro prin reclame false
escrocheriemedicamente minunefake adsreclame false
Pandemia de coronavirus creeaza oportunitati de "business" pentru retele specializate in inselatorie. Dorinta oamenilor de a se mentine sanatosi, sau chiar de a se vindeca de anumite afectiuni e amplificata in acest moment de criza sanitara globala pe care o traversam. In aceste conditii, oamenii sunt vulnerabilizati in fata unor escroci al caror singur scop e sa sa faca bani, cu implicatii si riscuri uriase pentru sanatatea publica.
Varstnicii Romaniei - vizati de o inselatorie online de zile mari
O retea internationala coordonata din Rusia si Ucraina duce o campanie de escrocare a populatiei varstnice din tara noastra, prin promovarea de reclame fake, bine construite, care includ afirmatii false, atribuite fara drept unor persoane cu credibilitate, sau chiar unor persoane fictive, despre care se spune in mod eronat ca ar ocupa anumite functii in sistemul medical, sau ca ar fi cercetatori sau oameni de stiinta.
Pentru a-si atinge scopul, escrocii au nevoie de doar doua elemente: internet si credulitate
Accesarea internetului a devenit o normalitate in randul persoanelor varstnice din tara noastra. Multi pensionari navigheaza citind site-uri de stiri sau accesand diverse platforme sociale, fara sa stie de pericolul care ii pandeste.
Din cauza alfabetizarii media care e printre cele mai reduse din UE, tara noastra isi expune varstnicii unor riscuri uriase, atat pentru sanatatea lor, cat si pentru buzunar.
Escrocii profita de vidul legislativ si raspandesc pe internet "reclame fake" la "medicamente minune". Practic, aceste suplimente alimentare promovate de ei promit sa vindece orice: de la diabet, la hipertensiune, osteoporoza, hemoroizi sau orice altceva va trece prin minte.
Reclamele sunt apoi plasate pe site-urile web din tara noastra, escrocii reusind sa ocoleasca vigilenta algoritmilor Google si chiar sistemul de securitate al site-urilor respective.
Sa facem un scurt exercitiu de imaginatie
Ganditi-va ca sunteti un pensionar ce sufera de hipertensiune. Accesati site-ul web de stiri al unei televiziuni din Romania. Intr-un colt al paginii in care va cititi stirea care va intereseaza, vedeti mesajul "Acest medicament vindeca pentru totdeauna hipertensiunea. Costa doar 150 de lei".
Faceti imediat conexiunea in mintea dvs: nu poate fi o inselatorie, ca doar ati accesat pagina oficiala a unei televiziuni. Motiv pentru care accesati acea reclama, dati click pe ea si va treziti pe o pagina in care sunt prezentate o sumedenie de personalitati publice din Romania care recomanda acest medicament.
Mai mult decat atat, la produsele respective sunt astasate abuziv siglele diverselor institutii publice, cum ar fi Ministerul Sanatatii, dar sunt prezentate si recenzii false, scrise tot de escroci, care se pretind a fi oameni ce au incercat in trecut leacul minune, si s-au vindecat de tot ce se poate.
Recenziile false vin sa intareasca credulitatea victimelor. Escrocii le scriu cu mana lor, pretinzand ca sunt pacienti foarte multumiti de produsul respectiv. Spre exemplu, Lidia, Oravita, 61 de ani", scrie ca ca "scaderea tensiunii arteriale cu pastile duce la un infarct al creierului" si ca doctorul ei, "o doamna foarte inteleapta", i-a prescris Detonic, acesta fiind unul dintre asa-zisele medicamente "minune".
Va spuneti ca treaba e foarte serioasa, doar nu mint toti acesti oameni. Fals!
Undeva pe pagina respectiva, veti gasi o sectiune unde vi se indica sa introduceti datele dvs. de contact, pentru ca un operator call-center sa ia legatura cu dumneavoastra. De aici, escrocii isi intra in rol si, printr-o putere de convingere demna de un Oscar, va vor determina sa credeti ca aceste "medicamente" chiar va vor salva de la orice afectiune pe care o aveti.
Problema este ca site-urile exigente in privinta continutului afisat, chiar si in sectiunea de publicitate, nu promoveaza astfel de reclame. Pentru a oferi o explicatie pe intelesul tuturor despre cum apar, totusi, ele. Va putem spune faptul ca site-urile care isi monetizeaza traficul, inchiriaza spatii de publicitate pentru care sunt platite, in functie de numarul de accesari per reclama. Vorbim despre spatii care genereaza reclame in functie de istoricul de cautari, de preferinte sau de activitatea in online a utilizatorului. Prin urmare, pe un site se poate afisa atat o reclama la florarii, daca algoritmii Google identifica o astffel de preferinta la navigator, dar si una la suplimente alimentare, daca, din nou, se identifica un interes in aceasta zona.
Site-ul nostru a eliminat aceste reclame
Zilele acestea, colegii nostri au identificat pe site-ul de stiri www.manager.ro, o astfel de reclama. Era plasata in josul paginii principale si promitea fix ce am mentionat mai sus: ca vindeca hipertensiunea cu o simpla pastila.
Reclama a fost eliminata imediat, pentru a nu contribui la raspandirea acestui fenomen.
Ne dezicem total de astfel de practici ilegale si va solicitam, in calitate de cititori ai nostri, sa verificati foarte bine informatiile care vi se furnizeaza, sa le confruntati cu sursele oficiale si sa nu dati crezare la tot ceea ce circula pe internet, inainte de a verifica temeinic acea informatie.
Cum arata astfel de reclame?
Mai jos regasiti doar o selectie scurta de exemple ale acestor pagini ce promit minuni pentru sanatatea romanilor.
In mod normal, greselile pe care le comit escrocii in elaborarea acestor reclame sunt flagrante, iar o persoana care are abilitatea de a se feri de dezinformarea online, poate stabili inca de la citirea primelor paragrafe ca e vorba de o escrocherie.
De exemplu, intalnim frecvente greseli gramaticale.
De asemenea, una dintre paginile de mai jos, care face reclama la un leac minune, il citeaza pe medicul Alexandru Rafila, reprezentantul Romaniei in cadrul Organizatiei Mondiale a Sanatatii.
Doar ca, surpriza! In fotografia asociata numelui este oricine altcineva, numai Alexandru Rafila, nu!
"In spatele acestei povesti se afla o intreaga industrie, care actioneaza la nivel international. Am identificat sute de pagini de internet duplicate in mai multe limbi, cu prezentari similare sau chiar identice, in Romania si in multe alte tari. De exemplu, pentru diabet, reteaua vinde produse ca Dialine, Dianol, Suganorm, Insumed. Pentru hipertensiune, se vand, prin aceeasi metoda, produse cu nume precum Detonic, Normalife, Neocard, Recardio, Cardiline, Cardio NJR, HeartTonic. Dar numele suplimentelor se schimba constant, pentru ca reteaua inventeaza noi leacuri pe banda rulanta. Cand unele produse nu mai au succes intr-o tara sau fac obiectul unor articole de presa defavorabile, reteaua le inlocuieste cu altele. Practic, inventeaza alte nume de produse si schimba ambalajele, pastrand insa metodele de promovare", dezvaluie jurnalistii Recorder.
Presa din Romania a luat atitudine
Jurnalistii
Presshub si
Recorder au scris despre aceasta escrocherie la drumul mare ce pune in pericol varstnicii Romaniei.
"Desi produsele sunt vandute in mod ilegal, nefiind avizate de Institutul pentru Bioresurse Alimentare (IBA), statul roman asista impasibil la aceasta uriasa inselatorie, aruncand vina pe vidul legislativ si lasandu-i pe consumatori singuri in fata escrocilor. In acest timp, alte tari europene au inceput sa ia masuri si sa-si avertizeze cetatenii cu privire la pericolele acestui fenomen", scrie Recorder.
Investigatie sub acoperire
Pentru a certifica aceste informatii,
Recorder a desfasurat o investigatie, apeland la numerele de telefon afisate intr-una din reclame.
Un jurnalist "sub acoperire" a pretins ca este cardiac si a dorit sa cumpere "minunatul" Detonic.
"Pentru a comanda Detonic, reporterul Recorder a accesat una din miile de pagini create pentru astfel de produse. O verificare a "expertilor" si a "marturiilor" din site scoate repede la iveala indiciile unei inselatorii. Pagina nu are informatii de contact, nu dezvaluie identitatea producatorului si face trimiteri la institutii si experti care nu exista. De exemplu, o cautare pe Google a fotografiei expertului ne arata cum"doctorul Andrei Savinski" din Romania devine „dottore Armando Rossi” in Italia, "doktor der medizin Patrick Zwanger" in Germania, "medico Manuel de Oliveira" in Portugalia sau "doktor Vadasz Gzula" in Ungaria", arata sursa citata.
Socant: Pacientilor bolnavi de inima li se recomanda sa renunte la tratamentul prescris de medic
Investigatia dezvaluie detalii, pe cat de socante, pe atat de periculoase pentru pacienti. Oamenii sunt indemnati sa renunte la tratamentul prescris de medic, pentru boala cardiaca de care sufera, si sa cumpere Detonic.
"In ultima luna, Detonic a fost cautat pe Google de peste 15.000 de ori, in timp ce Urotrin, un alt produs similar, a fost cautat de peste 30.000 de ori", arata jurnalistii care trag un semnal de alarma.
Cine se afla in spatele retelei
Recorder dezvaluie ca a identificat "doua companii cu prezenta consistenta pe piata din Romania: LeadBit (din Rusia) si Everad (din Ucraina). Ambele se prezinta ca niste companii onorabile de marketing afiliat (affiliate marketing), un tip de marketing online in care entitatea mama vinde produse prin intermediul unor parteneri platiti pe baza de comision (...) Aceste companii – Leadbit si Everad – si-au construit, asadar, adevarate retele de vanzatori virtuali, care lucreaza pentru ei, impanzind internetul cu sute de site-uri si care au un singur obiectiv: sa pacaleasca cat mai multi oameni".
Oamenii din spatele celor doua companii afiseaza un stil de viata opulent
Se pare ca in spatele acestor companii ar fi tineri din Rusia si Ucraina, care afiseaza un stil de viata opulent pe retelele de socializare:
"In galeria foto de mai jos sunt rusii Denis Lagutenko si Egor Bruskin, co-fondatori si patroni ai retelei Leadbit, care vinde zeci de suplimente alimentare marketate ca medicamente minune. Tot in galeria de mai jos puteti vedea si o fotografie din birourile Leadbit aflate in Moscova, postata pe Facebook de Bruskin, care se lauda ca in numai trei ani Leadbit a ajuns sa actioneze din Tarile Baltice pana in Europa si din Columbia pana in Vietnam. Pe pagina de Facebook, compania ruseasca se lauda ca detine propriile call center-uri in 50 de tari", scrie Recorder.
(Denis Lagutenko, unul dintre co-fondatorii Leadbit)
Reactia celor ce va vand medimante "minune": "Reclamele la toate produsele sunt inselatoare, nu numai la ale mele"
"In ultimii ani, activitatea Everad a fost coordonata de ucrainenii Ruslan Drozdov si Igor Parinov, care in 2016 au infiintat o firma in Romania: Make Profit SRL, cu sediul pe Calea Rahovei.
Ulterior, firma a fost predata unui alt ucrainean – Vitalii Stavnytskyi – iar administrator a devenit un cetatean din Republica Moldova – Ion Dombrov. Make Profit SRL si-a pastrat insa obiectul de activitate si in prezent vinde in Romania suplimentele alimentare detinute de Everad", arata sursa citata.
Cu Domborov, Recorder a luat legatura, iar explicatiile acestuia nu mai lasa loc de niciun comentariu: "Reclamele la toate produsele sunt inselatoare, nu numai la ale mele", s-a scuzat Dombrov. Apoi a incercat sa dea vina pe armata de vanzatori online: "Noi lucram pe contracte cu o gramada de webmasteri, ei ne fac vanzarile. Le spunem produsul, le dam informatii, iar restul fac ei, din capul lor. Si cand depistam o reclama necuviincioasa, le dam mail si ei o schimba".
Medicamentele "minune" vandute romanilor au fost respinse de la avizare, recunosc chiar cei care le comercializeaza
Chiar Dombrov recunoaste ca medicamentele vandute romanilor nu au toate avizele necesare pentru a fi vandute in mod legal in Romania. Apoi, barbatul spune ca nu le mai vinde.
"Am incercat sa le inregistram si, cand ne-au respins certificarea, le-am scos si le-am nimicit pe cele care erau pe stoc. In Romania nu se mai vand".
Retrase de pe piata - doar la nivel declarativ
In fapt, la jumatate de ora dupa ce administratorul spunea ca, din cauza lipsei de certificare, medicamentele au fost retrase, jurnalistii au incercat sa plaseze o comanda pe site si surpriza: au fost sunati de un operator care incerca sa le vanda respectivul produs.
Prin urmare, afacerea pe sanatatea si banii romanilor vulnerabili merge in continuare, ca unsa ...
In mai 2020, autoritatile din Ucraina dezvaluiau, intr-un comunicat de presa ca "Specialistii cibernetici ai Serviciului de Securitate din Ucraina au scos la iveala vanzari online de suplimente necertificate si o retea extinsa de centre de apel. De asemenea, au fost gasiti peste 1,1 milioane de dolari cash la birourile unei companii" (Sursa:
ain.ua)
(Imagine cu banii care au fost gasiti in sediul firmei Everad, conform presei din Ucraina FOTO: Serviciul de Securitate al Ucrainei)
Manipularea cu emisiunea Romania9 de la TVR
O alta metoda de inselatorie elaborata minutios, dar plina de erori evidente ce ii dau de gol pe escroci vizeaza emisiunea Romania9 de la TVR.
Despre aceasta situatie a scris Presshub.
"Strategia inselatoriei porneste de la stimularea emotiilor si a indignarii publice. Este creata o pagina care simuleaza o editie a talk-show-ului Romania9, pentru a lansa o minciuna sfruntata sub titlul strident Discutarea celei mai scandaloase stiri din aceasta saptamana in studioului Romania9:„Pensionarii sunt batranii, lasa-i sa moara, nu le este mila. Daca nu presiune sau inima, atunci altceva ii va ucide. Nu are rost sa cheltuie bani pe batrani!", arata sursa citata.
Escrocii sustin ca afirmatia, ce denota o lipsa crasa de gramatica elementara, ar apartine unei anume Mihaela Balanoiu, "farmacist sef adjunct al Romaniei"
Problema este ca aceasta titulatura nu exista in Romania, nu exista functia de "farmacist sef adjunct al Romaniei", in nicio combinatie de cuvinte. Mai mult, nici persoana in cauza nu exista.
"Pentru un plus de credibilitate, este prezentata o prezumtiva captura de ecran de pe pagina acesteia, unde se poate citi ca doamna nu ar fi de acord cu vanzarea la pret scazut a unui medicament extraordinar care ar putea fi comercilizat de zece ori mai scump."Voi merge pana la varf, dar nu voi lasa acesti idioti sa dea un astfel de medicament pe gratis…”, scrie pe pagina invocata, care ar fi fost deja stearsa de pe Facebook.
Cu un strop de atentie, cel putin doua detalii sar in ochi: unul este numele de pe asa-zisul cont de Facebook, Balanoi nu Balanoiu, celalalt este cuvantul folosit pentru expresia captura de ecran: "inhatare a ecranului".
Escrocheria continua cu o tactica de indignare a opiniei publice.
Escrocii sustin ca pretinsul "farmacist sef adjunct al Romaniei" ar fi fost demis impreuna cu alti colegi ai ei, pentru ca nu se doreste ca oamenii sa aiba acces la acest tratament miraculos pe care ei il promoveaza.
In continuare, apar o serie de imagini trucate flagrant, cu afirmatii false atribuite unor personalitati publice.
Avem aici o fotografie trucata, cu o burtiera TV care e falsificata de escroci.
"Dr.Ioan Constantin, seful Centrului stiintific pentru chirurgie cardiovasculara”, cum este titrat pe burtiera contrafacuta. Fotografia, furata de pe „stirileprotv”, cum ne dezvaluie Google search, il reprezinta pe doctorul Radu Macovei in 2012, cand era directorul Spitalului Floreasca si avea de rezolvat spinoasa problema a „tentativei de sinucidere” a lui Adrian Nastase. In versiunile anterioare ale reclamei, sub aceeasi poza apare alt nume: dr.Virgil Popescu", arata sursa citata.
Pentru a creste credibilitatea falselor reclame, escrocii folosesc asa-zise nume de institutii abilitate in cercetare si medicina: Centrul stiintific pentru chirurgie cardiovasculara, sau Institutul de patologii cardiovasculare. Din pacate pentru victime, aceste centre nu doar ca nu fac reclama la astfel de produse, dar ele NICI NU EXISTA.
De asemenea, escrocii sustin ca medicamentul respectiv a fost creat pe baza unei substante alfahidrocalciferol – pentru care "oamenii de stiinta elvetieni au primit Premiul Nobel in 2011". O cautare simpla pe Google scoate adevarul: substanta nu exista, iar in 2011 niciun cercetator elvetian sau din alta tara nu a primit Premiul Nobel pentru vreo substanta.
Intr-un articol precedent, ca un semnal de alarma tras pe aceasta tema, aratam faptul ca romanii sunt printre cei mai predispusi europeni la fenomenul fake-news.
Practic, cel mai recent sondaj pe aceasta tema indica faptul ca in Romania prolifereaza dezinformarea, pentru ca oamenii nu sunt educati in sensul de a sti sa faca diferenta intre o informatie reala si una lansata cu scop manipulatoriu.
Atunci cand vine vorba despre alfabetizare media, tara noastra ocupa un loc codas in Europa. Suntem pe pozitia 28 din 35, ceea ce inseamna ca societatea civila din tara noastra este expusa fenomenului fake-news.
Romanii au o intelegere limitata a informatiilor pe care le primesc, aspect ce ii vulnerabilizeaza in fata fenomenului dezinformarii, arata un index realizat de Fundatia pentru o Societate Deschisa din Sofia/Bulgaria.
Ultimele locuri in clasament sunt ocupate de Macedonia de Nord (35), Bosnia si Hertegovina (34), Albania (33), Muntenegru (32) si Turcia (31). La fel ca in cazul Romaniei (ocupanta pozitiei 28), cetatenii de aici sunt predispusi sa creada informatii eronate si dezinformarii, raspandite prin diverse canale de comunicare.
In schimb, cetatenii din Finlanda, Danemarca, Estonia, Suedia si Irlanda ocupa primele cinci pozitii in clasament, aici, oamenii au cel mai avansat nivel de alfabetizare media si, prin urmare, sunt sanse foarte mici sa cada victime dezinformarii.
Solutia combaterii caracterului de victima in fata fenomenului fake-news o reprezinta educatia, atrag atentia autorii studiului. Doar prin educatie, cetatenii unei tari isi pot construi o rezistenta in fata dezinformarii si isi pot contrui un grad optim de alfabetizare media, in baza caruia sa culeaga informatiile relevante, credibile, oficiale, din sursele potrivite.
"Infodemia a creat o criza de incredere, erodand increderea populatiei in institutiile medicale si stiintifice, care au fost primele care au raspuns la criza sanatatii, precum si criza de incredere in guvernele care sunt nevoite sa conduca si sa gestioneze raspunsul la o criza din ce in ce mai cuprinzatoare - sanatate, social si economic", sustine Marin Lessenski, autorul raportului.
Citeste si: Diferente uriase intre salariile angajatilor din UE. In Romania si Bulgaria se castiga 700 de euro, in timp ce in alte state, salariul mediu depaseste 4.000 de euro
Foto: freepik.com
Un produs media marca Rentrop&Straton 
.jpg)
