In restul timpului, romanii, simplii cetateni, fara functii de demnitate publica, nu isi pot reprezenta cauza intr-un cadru legislativ definit si coerent, care sa le permita sa isi promoveze opiniile in fata autoritatilor. Prin lipsa acestei reglementari, se ajunge la tensiuni sociale, la proteste in strada, atunci cand vointa cetatenilor nu se afla in raport de coordonare cu deciziile luate de oamenii politici si, neavand o cale deschisa si legiferata a comunicarii, a dialogului social, a negocierii intre parti, cetatenilor le raman doar reactii prin protest, care de asemenea, au rolul lor in viata civica, insa adesea nu obtin rezultate palpabile conform asteptarilor participantilor.
Totodata, si mediul de afaceri este influentat de deciziile luate in domeniul politicilor publice. Modificari de ordin fiscal, spre exemplu, adoptate de puterea legislativa sau executiva, influenteaza in mod direct mediul de afaceri si performanta acestuia, motiv pentru care este necesara si in Romania, ca atat societatea civila, cat si oamenii de afaceri, sa aiba o mai mare reprezentativitate si o sustinere legislativa in punctele lor de vedere, vizavi de relatia cu autoritatile statului.
Totusi, trebuie sa mentionam faptul ca in Legea Fundamentala, este prevazuta o posibilitate prin care cetatenii romani se pot implica activ in activitatea legislativa. Este vorba despre institutia initiativei cetatenesti. Trebuie sa admitem insa faptul ca procedeul este greu de indeplinit si prevederea constitutionala s-a dovedit a fi inutila de-a lungul anilor.
Concret, Constitutia prevede ca orice cetatean roman poate depune o initiativa legislativa in Parlamentul Romaniei, fara ca aceasta sa aiba neaparat asumarea unui deputat sau a unui senator. Exista insa o sumedenie de alte conditii, care fac din aceasta initiativa cetateneasca mai degraba o "misiune imposibila" pentru cetatenii de rand, decat o punte intre societate si aparatul legislativ.
Mai exact, propunerea, daca are ca obiect o lege organiza sau ordinara trebuie sa aiba sustinerea a cel putin 250.000 de cetateni, care sa provina din cel putin un sfert dintre judetele tarii, iar in oricare dintre judete, sau in Municipiul Bucuresti, sa stranga minimum 10.000 de semnaturi.
Lucrurile se complica daca propunerea legislativa vizeaza modificarea Constitutiei. E nevoie de o sustinere mult mai larga, a minimum 500.000 de persoane care sa o semneze. Acestea trebuie sa provina din cel putin jumatate dintre judetele tarii, iar in fiecare dintre aceste judete sau in Municipiul Bucuresti, sa stranga cel putin 20.000 de semnaturi.
Dificultatea pe care o impune acest proces a dus la insucces absolut al acestei initiative. In zecile de ani de cand este prevazuta in Constitutie, prin initiativa cetateasca nu au fost adoptate, in total, nici macar cinci legi. Ultima dintre ele a fost voatata de deputati in luna mai a anului 2017.
Atunci, deputatii au adoptat initiativa cetateneasca de redefinire a familiei in Constitutie ca uniune intre barbat si femeie. Aceasta initiativa cetateneasca a vizat modificarea Constitutiei, care s-a decis a fi schimbata in sensul completarii definitiei respective, doar dupa realizarea unui Referendum national pe aceasta tema.
Coalitia pentru Familie a strans un numar de 3 milioane de semnaturi, pe care le-a depus la Senat alaturi de o propunere de revizuire a Constitutiei privind definitia familiei prin care se cere modificarea articolul 48, alineatul 1, care se refera la definitia familiei. In forma initiala, acesta prevedea ca "familia se intemeiaza pe casatoria liber consimtita intre soti". Pentruca "soti" sa nu dea posibilitatea interpretarilor ca se pot casatori si oameni de acelasi sex, initiativa prevede introducerea definitiei "familia se intemeiaza pe casatoria liber consimtita intre un barbat si o femeie". Astfel, s-a consemnat in cele din urma succesul acestei initiative cetatenesti.
Insa societatea a evoluat cu timpul, nevoile oamenilor sunt din ce in ce mai inalte, si la fel si nevoia acestora de informare, de implicare, de cunoastere, de securitate sociala, de reprezentativitate. Omul multilateral de astazi isi doreste sa se implice activ in viata politica, sa sanctioneze derapajele alesilor, sa faca parte nu doar din vocea strazii, ci si din randul celor care iau decizii, sunt activi, sunt implicati direct. De asemenea, libera circulatie de care beneficiaza romanii, accesul facil la informatie prin tehnologie si internet, precum si oportunitatile de dezvoltare urmate sunt aspecte din viata oamenilor care le imbunatatesc performantele profesionale, viziunea, mentalitatea, scara de valori si obiectivele, si toate acestea le pot pune in favoarea statului, a bunului mers al tarii, al evolutiei nationale, in plan economic sau socio-cultural, insa pentru aceasta este nevoie si de instrumentele potrivite.
Un astfel de instrument este, spre exemplu,activitatea de lobby. Daca americanii au facut o traditie din lobby si isi constriesc prin aceasta activitate un model de guvernare care reuseste sa deserveasca interesele tuturor grupurilor si sa serveasca si reprezinte fidel diversitatea socio-culturala, in Romania, numeroasele tentative din ultimele decenii de a reglementa aceasta activitate, au fost sortite esecului.
In SUA, activitatea de lobby a fost infiintata la nivel federal din 1995 cu urmatoarea definitie: "Activitatea de lobby apare cand o persoana comunica fie oral, fie in scris cu diferiti oficiali in numele unei persoane sau a unei companii pe anumite teme ca legislatie, programe guvernamentale, imprumuturi, avand ca scop influentarea deciziilor decidentilor".
Lobby = Trafic de influenta?
Activitatea de lobby ar trebui inteleasa ca modalitatea transparenta de influentare a deciziilor legislative si executive prin actiuni care au scopul final de a promova drepturi si interese legitime in promovarea, adoptarea, modificarea sau abrogarea unor acte normative sau administrative, de catre autoritatile publice.
In Romania, insa, termenul "lobby" a avut si continua sa aiba mai degraba conotanii negative, asociate "traficului de influenta", decat vreo valenta reala si realista, cum ar fi aceea "exprimarea dreptului constitutional de a te adresa factorilor de decizie". Pe de alta parte, o reglementare corecta a activitatii ar trebui sa sporeasca transparenta decizionala a factorilor politici, si sa ofere cadrul legal de desfasurare a activitatii de lobby, care presupune reprezentarea unui interes privat, particular, nu reprezentarea unui interes public. Desigur ca nu e vorba despre excludere principiala reciproca, insa trebuie mentinuta linia fina de demarcatie si orientarea de catre factorii de decizie catre opiniile argumentate, indiferent de cine sunt promovate.
Dar nu intamplator in Romania exista aceasta perceptie. Anumite actiuni venite din partea unor reprezentati ai clasei politice de la noi au pus romanii pe ganduri in ceea ce priveste activitatea de lobby si i-au facut sa se intrebe daca nu cumva aceasta ar putea fi un instrument de manipulare, de spalat bani sau de facut bani ilegal.
Nu ratam sansa de a da cu batul in balta. Nici in zona de lobby
Un de exemplu de situatie care a starnit incertitudine sociala cu privire la perceptia despre lobby a avut loc in 2011. Atunci, Jurnalisti ai ziarului britanic "Sunday Times" au contactat atunci 60 de europarlamentari carora le-a propus, in numele unei firme de lobby false, sa fie platiti pentru a sustine amendamente la anumite legi. Dintre cei contactati, doar trei parlamentari au acceptat o discutie pe aceasta tema, printre care si Adrian Severin, care si-ar fi facturat 12.000 de euro.
Parlamentul European a declansat o ancheta pentru stabilirea vinovatiei in acuzatiile de mita si trafic de influenta iar ceilalti doi europarlamentari acuzati au demisionat imediat, fiind condamnati ulterior la inchisoare pentru ca au acceptat sa prezinte, in schimbul unei remuneratii, amendamente la legi europene. Adrian Severin a refuzat sa demisioneze, chiar daca Grupul Socialistilor Europeni, din care facea parte, i-a cerut acest lucru, si a sustinut ca nu a facut nimic ilegal sau anormal, spunand ca nu a depus niciun amendament contra unei sume de bani sau a altui avantaj, ca nu a cerut bani si ca a acceptat doar un contract de consultanta cu aprobarea Parlamentului European.
Si iata granita sensibila dintre lobby si actiuni la limita legii sau chiar ilegale, care se folosesc de o astfel de "portita legislativa” in scopuri persoanle. Insa, problema nu trebuie abordata prin refuzul sau amanarea la nesfarsit a transarii acestui aspect, ci tocmai prin reglementarea lui obiectiva si eficienta, astfel incat astfel de derapaje sa nu fie posibile, si sa fie de asemenea, aspru sanctionate, daca ele ajung cumva sa se intample.
Cum evitam ca lobby-ul sa se transforme in trafic de influenta?
Pentru o activitate de lobby transparenta, care sa ajute la conturarea unui cadru legislativ si executiv cu tentinte evolutive si in care sa se regaseasca cat mai multi cetateni, e nevoie de masuri precum infiintarea unui Registru pentru societatile de lobby, societatile care angajeaza lobbisti interni, precum si grupurile de interese, dar si a unui Cod de conduita.
Initiative legislative au fost numeroase in ultimii 20 de ani. Problema reglementarii activitatii de lobby se pune inca din anul 2000, insa pana in prezent nu s-a reusit adoptarea de catre Parlament a unui act normativ care sa reglementeze cadrul juridic de desfasurare a acestei activitati atat de importante, si totodata complexe.
Ultima initiativa legislativa pentru reglementarea activitatii de lobby si transparentei deciziilor politice a fost adoptat tacit de Senat in luna mai a anului 2019 si, in prezent, este blocat in comisiile din Parlament. Proiectul de lege adoptat de Senat in 2019 a fost initiati de presedintele ALDE, Calin Popescu-Tariceanu, insa nu este singura initiativa legislativa care se afla in curs de adoptare.
Citeste si: Astazi incep consultarile la Cotroceni: Iohannis ii cheama la discutii mai intai pe PNL si PSD
Proiectele privind activitatea de lobby zac prin sertare
La Camera Deputatilor mai exista doua propuneri legislative mai vechi pe aceeasi tema, una din 2010, initiata, la vremea respectiva, de deputatul PSD Constantin Nita, si una din 2011, initiata de social-democrata Carmen Ileana Moldova, liberala Adriana Saftoiu si de democrat-liberalul Sever Voinescu. Conform textului documentului, se exclud din categoria lobby-ului mai multe operatiuni, precum cele derulate de asociatiile nonprofit, si nu va fi aplicat partidelor politice si nici unor organizatii. De asemenea, potrivit proiectului adoptat de Senat, in influentarea deciziei institutiilor publice, activitatea de lobby va viza totalitatea acţiunilor derulate de o companie in numele unui client şi in baza unui contract comercial acceptat de cele două părţi.
Conform proiectului adoptat acum de Senat, in influentarea deciziei institutiilor publice, activitatea de lobby va viza totalitatea actiunilor derulate de o companie in numele unui client si in baza unui contract comercial acceptat de cele doua parti..
Aceasta definitie va exclude activitatile derulate de asociatiile nonprofit, cu argumentul ca nu pot fi angrenate decat in campanii de advocacy deoarece activitatea lor nu este una comerciala, nu implica reprezentarea unui interes particular al unui client, iar finantarea specifica acestor entitati nu constituie un contract comercial cu scopul de a genera profit pentru beneficiar.
Foarte important de mentionat este ca legea nu va fi aplicata partidelor politice, cultelor recunoscute, structurilor asociative ale autorităţilor administratiei publice locale, instituțiilor publice din domeniul asigurarilor sociale, precum si grupurilor de interese care nu incadreaza personal in calitate de reprezentanti ai intereselor.
De asemenea, legea nu va fi aplicata reprezentarii intereselor organizatiilor sindicale și organizatiilor patronale, activitatilor reprezentantilor publici in legăura cu indeplinirea atributiilor ce le revin, activitatilor unei persoane prin care aceasta valorifica propriile interese fara caracter antreprenorial, valorificarii unor drepturi sau reprezentarii intereselor unei parti sau a unei entitati implicate in relatii cu autoritatile administrative sau judiciare, in conditiile legii, consultantei juridice si reprezentării realizate de catre avocati, notari, agenti fiduciari și alte persoane autorizate in acest sens, valorificarii intereselor de politica externa in cadrul relatiilor diplomatice sau consulare sau activitatilor desfasurate la cererea unor reprezentanti publici.
"Privit din perspectiva unei democratii participative, impiedicarea manifestarii unor astfel de influențe exercitate de grupurile de interese nu este o solutie viabila. In schimb, competitia libera dintre ele, in conditii transparente, pot influenta in mod pozitiv deciziile autoritatilor publice. Desigur ca, in conditiile specifice fiecarei perioade si fiecarui domeniu al vietii economico-sociale, grupurile de interese pot avea o pozitie inegala si actiunea lor poate avea un impact diferentiat asupra decidentului public.
Acest risc poate conduce la perceptia ca activitatea de lobby poate pune, la un moment dat, scopurile grupurilor de intrese si binele public intr-o stare conflictuala si ca, in loc de a contribui la fundamentarea deciziei publice, este, dimpotriva, un factor de distorsiune", se arata in document.
"Adoptarea prezentei legi va permite informarea corecta si prompta a opiniei publice in legatura cu actiunea de influentare a decidentului public, prin promovarea scopurilor grupurilor de interese. Transparenta activitatii de lobby si definirea clara a grupurilor de interese evita riscul distorsionarii deciziei publice si a liberei competitii", sustin initiatorii proiectului legislativ.
Probabil unele dintre cele mai benefice efecte ale adoptarii unui astfel de act normativ vizeaza, spre exemplu (pe langa contributia activa a cetatenilor la actul de guvernare si legiferare si sporirea transparentei activitatii decidentilor politici) si consolidarea cunostintelor si educatiei pentru democratie a cetatenilor.
Acest lucru se explica prin faptul ca, in momentul implicarii active in promovarea unei idei care se doreste a fi transformata in act normativ, cetatenii trebuie sa cunoasca notiuni despre felul in care se redacteaza un text de lege, dar si despre procedeul si parcursul de adoptare, sau notiuni constitutionale si de Drept.
Totodata, acestia devin antrenati si informati si prin faptul ca au nevoie de o planificare a unei strategii de actiune, de sustinere argumentata a ideilor, de stabilirea legaturilor cu oameni politici, cu institutii publice.
Din textul documentului reiere ca Legea lobby-ului "va creste transparenta in procesul de legiferare si in cel decizional, va permite interactiunea mediului de afaceri cu decidentii politici printr-o reglementare eficienta si va permite implicarea societatii civile in procesul decizional, atat la nivel legislativ, cat si la nivel executiv", anunta initiatorii
Asa cum arata prevederile sale, insa, Legea lobby-ului nu aduce, din punctul meu de vedere, o departajare si o definitie clara a termenilor, care sa indeparteze asocierea cu posibile fapte de trafic de influenta.
Totodata, consider ca preluarea fara dezbatere, fara adaptare, fara anliza a unui model chiar si de succes din alt stat are sanse slabe sa aiba succes mai ales intr-o tara foarte diferita de Austria, asa cum este Romania.
In Austria, incidenta faptelor de coruptie si de mare coruptie este mult mai redusa decat la noi, deci este permisa si nu este periculoasa o legislatie care lasa loc de interpretari. In Romania, in schimb, consider imperios necesara departajarea dintre infractiunea de trafic de influenta si activitatea de lobby, pana la nivelul la care, din orice punct al legii, se poate observa diferenta, fara niciun fel de spatiu de interpretare sau de nuante de gri, sau de viduri legislative.
Un alt aspect pe care consider ca nu se pune suficient accent este portretul moral si caracteristicile la care trebuie sa ajunga o persoana care face lobby. Consider ca trebuie incluse prevederi, norme si criterii stricte, pe care sa le indeplineasca o persoana, cum ar fi integritatea, lipsa conflictului de interese, pentru a desfasura aceasta activitate.
In concluzie, consider ca Romania are nevoie de o reglementare exacta, obiectiva, si realista a activitatii de lobby, insa in conformitate cu realitatile sociale si politice din tara noastra, si ale carei specificatii sa previna din start comiterea unor abuzuri si infractiuni mascate sub aparenta activitate de lobby, cum ar fi traficul de influenta.
Consider, totodata, ca legea ar trebui sa beneficieze si de programe de informare civica, care sa aduca la cunostinta oamenilor informatii despre puterea mai mare pe care o au in fata autoritatilor si despre modalitatile, concrete, prin care pot ajunge sa isi realizeze obiectivele si interesele, si sa le materializeze in plan legislativ.
Un produs media marca Rentrop&Straton 
