Duminica imi iau Romania inapoi

Duminica imi iau Romania inapoi alegeri prezidentiale

M-am nascut in primii ani ai hibridului capitalism romanesc. Cand am crescut ca de vreo schioapa mi s-a spus ca, inainte sa ma nasc eu cu cativa ani, Romania nu era a mea, a mamei, a tatei, a bunicilor si strabunicilor. Romania era doar un perdant pe harta lumii, o reduta care, la impartirea lumii, a fost oferita ca prada Moscovei. La 30 de ani de cand ne vrem capitalisti si cica suntem cu acte in regula, vreau sa le spun parintilor si bunicilor mei ca s-au inselat. Romania inca e a altora, a urmasilor celor de pe urma, ai acelora care au construit un regim de ocupatie sub deviza marxist-leninista "Nimic cu Dumnezeu".
Dupa 30 de ani constatam ca Romania a fost doar o vaca de muls pentru Guvernele si puterile parlamentare care s-au succedat prin jocuri politice discutabile, la carma acestei tari.

Am ajuns in stadiul regretabil de a fi nostalgici dupa ororile si represiunile comuniste pentru ca atunci banii stransi prin asuprire de la populatie nu ajungeau sa se transforme in conturi babane in off-shore-uri, nici in afaceri imobiliare care prospera pe numele matusilor politicienilor, nici in imperii ridicate din salarii de bugetar. Atunci, cel putin, omului i se asigurau cateva elemente de subzistenta: casa, masa, loc de munca. Pretul? Libertatea. 

Probabil cel mai valoros lucru care i se poate lua unui om este libertatea, este strivirea personalitatii, actiunea de a-l face sa se teama, sa traiasca cu spaima, de a-i anula vointa, puterea de visare, libertatea de a se exprima, de a avea opinii, de a spune "nu". Teama si represiunea comunista din Romania au mutilat constienta si au anihilat constiinta multor romani care au ajuns sa se asemuiasca liderilor fara de Dumnezeu. Inchisorile gemeau de crema intelectualilor de la acea vreme, iar securitatea si-a atins apogeul de eficienta cand a preluat metoda sovietica de a incheia angajamente de colaborare. Atunci a inceput sa se "toarne" roman pe roman, pentru o franzela in plus.

Dar pe langa cei care au decis sa colaboreze cu securitatea sunt miile de persoane care au ales sa faca ani de munca silnica doar ca sa nu se lepede de Dumnezeu, de idealul de a fi liber, de speranta ca vin americanii si ne salveaza de sub regimul de ocupatie barbar.

Si pe langa toti acestia, sunt cei pe care multi romani nu ii cunosc. Sunt partizanii in munti, care au luptat cu arma in mana ani de zile, traind ca animalele salbatice, cu scopul nobil de a salva tara de sub jugul comunist.

Cati au auzit de Ion Gavrila Ogoranu? A murit in 2006 in anonimat, dupa ce a luptat cu arma in mana in Muntii Fagaras, conducand cel mai puternic grup de rezistenta anticomunista. 17 ani a trait prin paduri, a mancat vreascuri si a dormit pe muschiul pamantului. A apucat Revolutia din '89 si vrand sa ajunga la televiziunea nationala pe 24 si 25 decembrie, i s-a cerut biografia si a fost intrebat "Contra cui ai luptat dumneata in munti?" In cele din urma, nimeni nu l-a vazut la televizor.

Daca Romania era castigata de noi atunci, probabil cel mai puternic simbol al rezistentei romanesti in fata comunismului ar fi avut, de fapt "am fi avut sansa" sa il lasam sa vorbeasca. Noi ne-am uitat adevaratii eroi.

A cui e Romania astazi, mama?

Intelectualii nostri nu mai sunt asupriti in inchisori, dar nu au sansa sa serveasca tara cu stiinta lor de carte si pleaca din Romania sa puna alte tari pe harta lumii. De ce? Pentru ca aici isi pun diplomele in cui, isi sufleca manecile la camasi si vand ziare.

Astazi gasim rafturile doldora in magazine, dar puterea de cumparare a romanului de rand e de pus capul in pamanant, de luat o franzela si un pateu, de inghitit in sec si de mers mai departe.

Astazi avem televiziuni "libere" conduse de oameni politici sau de persoane condamnate penal si in razboi deschis cu magistrati, cu sefi de institutii de forta. Cat de justa si impartiala sa fie o astfel de sursa de informare? Astazi suntem la un click distanta de orice informatie posibila, insa ne lasam dusi ne nas de populisti cu talent de debater si de oameni platiti bine sa manipuleze mase.

Au disparut cozile la lapte si carne. Astazi stam la ele 8-10 ore, "doar" ca sa putem vota.

Nu mai e frig in case, mama! Dar stam cu ochii pe termostatul de la centrala termica, sa nu "sara" prea departe, ca iar s-a scumpit gigacaloria. Si uneori, de fapt, e frig ... mama!

Noua nu ne mai stinge nimeni lumina la ora 20, insa o stingem noi, sa ramanem singuri cu gandurile ce ne apasa, sa gasim solutii la toate problemele si stresul de zi cu zi.

S-au legalizat avorturile si metodele contraceptive. Insa cand cei din generatia mea au suficienti bani cat sa se poata gandi la un copil, e prea tarziu. Romancele noastre nu mai sunt fertile, mama, pantecul li s-a uscat pentru ca asteapta prea mult timp si mananca prea multa otrava adusa pe rafturile marilor magazine din acea parte de "Europa" care le-a luat sub aripa ei doar pentru ca suntem bogati, tocmai buni de saracit.

Astazi nu mai e interzis sa intri in Biserica, sa iti exprimi credinta. Dar cati dintre noi isi mai fac, mama, cruce cand trec pe langa casa Domnului? Cati dintre noi nu au ajuns sa fie invrajbiti de o clasa politica incompetenta care incearca sa ne intoarca unul impotriva celuilalt si sa ne faca sa credem ca din cauza bisericilor nu mai avem noi bani?

Astazi avem dreptul sa mergem cu masina fara sa tinem cont de cifrele pare si impare din numarul de inmatriculare. Insa cand se vor inventa aripi pentru ele, vom si reusi intr-adevar sa mergem cu totii fara sa imbatranim in trafic. Numarul autostrazilor, exceptand crampeiele cu termen de valabilitate de 12 luni, e acelasi ca acum 30 de ani. Aceleasi, numeric, pentru ca sunt de 10 ori mai deteriorate fata de acum 30 de ani. In fond, timpul nu iarta pe nimeni, iar cei care ne-au adus "capitalismul" au avut alte prioritati in aceste trei decenii.

Putem pleca oriunde in lume cu avionul acum, insa pe aceleasi rute pe care parlamentarii si ministrii pleaca in vacante exotice decontate de bugetul public cumva, pleaca tinerele exploatate sexual in toata Europa. Cifrele arata ca suntem in primele trei natii ale lumii ca sursa de fiinte umane destinate traficului de persoane pentru tarile bogate ale Europei. Sunt copilele noastre, mama!

Nu prea te mai baga in seama nici macar femeia de serviciu dintr-o institutie publica cu un cartus de Kent si fara cateva sute de mii cash nu intri in audienta la vreun oficial sa negociezi de vreun contract cu statul, spun gurile rele ale procurorilor.

Si apropo de procurori. Justitia nu mai e orchestrata de un om si ghidata de la Moscova. E dirijata la ceas de seara in Parlament, prin modificarea Codurilor penale dupa cum au unii si altii interes.

Astazi ne tratam in aceleasi spitale ca in anii '90, Ce s-a inmultit prin spitale sunt doar bacteriile si rugina.

Daca inainte se statea cu teama de a vorbi, de a gandi liber, astazi suntem indiferenti. Satui de atata batjocura, am incetat sa mai vorbim, sa mai speram, sa mai gandim ca se poate si altfel. Altfel decat pana in '89 si altfel decat in ultmii 30 de ani.

Insa pentru acest "altfel", e nevoie sa vrei sa iti iei cu adevarat Romania inapoi. Si pentru asta, cum unii partizanti anticomunisti au luptat in munti 17 ani, cred ca merita ca romanul sa faca efortul de a merge sa voteze si de a alege rational duminica.

Nu va face presedintele autostrazi, nici spitale, nici nu va putea vota legi, insa la 30 de ani de la caderea comunismului, avem obligatia morala de a da un semnal negativ burgheziei vechiului regim.

Abia cand in nicio parte a esichierului politic nu vor mai fi reprezentanti ai FSN, vom putea spune ca ne-am luat tara inapoi. Duminica e doar un pas simbolic in aceasta lupta, care se va da cu adevarat la alegerile locale si parlamentare, acolo unde este sarea si piperul puterii politice si administrative.

Voi vota, mama. Si nu cu cei care-mi promit ca ma vor ajuta mai mult, cu pensii si salarii, ci cu cei care ma vor invata sa ma ajut singur, ca sa fiu independenta, sa studiez, nu sa fiu masa lor de manevra vandabila pe o sacosa cu ulei si zahar!