Fara Schengen: ce avem de pierdut, de fapt
romania schengenschengen 2022austria schengen
Dupa cum stim, in prag de Sarbatori, Romaniei i s-a amanat intrarea in Spatiul Schengen, dupa votul negativ dat de Austria in Consiliul Justitie si Afaceri Interne (JAI), dar si opozitia Olandei, care, desi era de partea noastra, nu a sustinut aderarea Bulgariei, iar acest lucru ne-a afectat si pe noi, aderarea noastra si a lor fiind analizata intr-un dosar comun.
Evenimentul a starnit un val de revolta si indignare in Romania, de la reprezentatii politici pana la cetateni, dar si pe plan extern. Numerosi oficiali europeni si-au exprimat dezamagirea in raport cu votul din JAY si cu faptul ca tara noastra n-a intrat in Schengen.
De exemplu, iata ce a declarat presedinta Parlamentului European, Roberta Metsola:
"Ambele tari sunt pregatite si merita sa faca acest pas. In numele Parlamentului European, fac apel la Consiliul European sa actioneze si sa se asigure ca este gasit un compromis. Abia atunci suntem cu adevarat uniti".
Ce am pierdut?
Intrarea in Schengen ne-ar fi adus numeroase beneficii, pe langa sentimentul de apartanenta, apreciere si respect, mai ales intr-o perioada critica, in care Romania a demnonstrat ca este o tara pe care partenerii externi se pot baza!
Iata, conform unei analize
MAI, cele mai importante aspecte de care se bucura o tara membra a Spatiului Fara Frontiere:
"Aderarea la spatiul Schengen are ca efect ridicarea controalelor intre frontierele interne ale statelor membre Schengen, care aplica in intregime acquis-ul Schengen, fiind creata o singura frontiera externa unde controalele se desfasoara conform unui set de reguli clare in materie de vize, migratie, azil, precum si masuri referitoare la cooperarea politieneasca, judiciara sau vamala".
Prin urmare, trecerea frontierei se poate realiza indiferent de ora si prin orice loc iar cetatenii statelor membre care calatoresc in spatiul Schengen trebuie sa aiba asupra lor, un document de identitate valabil. Trecerea frontierelor interne poate fi asemanata cu o calatorie in interiorul tarii.
Totusi, controalele la frontierele interne Schengen pot fi introduse pentru o perioada limitata in timp din motive de ordine publica sau securitate nationala, decizie ce este luata la nivelul fiecarui stat membru Schengen.
Cei mai avantajati ar fi fost transportatorii, care pierd timp pretios in vama, la controlul documentelor. De asemenea, noi, ca simpli cetateni, avem de suferit de pe urma faptului ca transportatorii pierd mult timp la granitele de vest, fiindca asteptand ore sau zile in sir, creste consumul de combustibil, aspect ce se reflecta direct in costul produselor pe care le cumparam de la raft.
Totodata, e important ca, atunci cand mergem in vacanta sau calatorim in interes de serviciu, ca tara membra Schengen scurtam timpul de deplasare, eliminandu-se controalele de la frontiera.
Posibile pericole:
Odata cu eliminarea controalelor la frontiere ar putea creste pericolele pentru securitatea interna a tarilor implicate prin faptul ca, din acest moment, se lasa "cale libera" infractorilor.
Astfel, se impune o cooperarea transfrontaliera, in special prin infiintarea serviciilor comune ale politiei, vamii si politiei de frontiera (in cadrul Centrelor, Birourilor, Punctelor comune de contact) pentru toate statele contractante care sa aiba ca scop protectia propriilor cetateni. De asemenea, Sistemul Informatic Schengen, asistenta operativa reciproca si schimbul direct de informatii intre fortele de politie precum si supravegherea si urmarirea transfrontaliera a infractorilor reprezinta mijloace de lupta impotriva terorismului, crimei organizate, traficului de fiinte umane si a imigratiei ilegale. In acelasi timp, a fost adoptat un set de reguli uniform care sa asigure cetatenilor statelor membre protectia datelor cu caracter personal impotriva oricarei incalcari a drepturilor fundamentale.
In afara beneficiilor aduse, eliminarea controalelor la frontiere interne poate avea un impact negativ pentru securitatea interna a statelor membre.
Pentru prevenirea unor astfel de inconveniente, statele Schengen introduc un set de masuri compensatorii prevazute in detaliu de acquis-ul Schengen si de recomandarile referitoare la punerea lor in practica.
Masurile compensatorii ale CAAS pot fi clasificate dupa cum urmeaza:
-
circulatia persoanelor (vize si cooperare consulara)
-
cooperarea politieneasca:
-
sprijinul reciproc al politiilor in domeniul asistentei judiciare
-
schimbul de ofiteri de legatura intre politii
-
cooperarea transfrontaliera la granitele interne, in special prin infiintarea serviciilor comune ale politiei, vamii si politiei de frontiera pentru toate statele contractante
-
misiuni de supraveghere si urmarire transfrontaliera a politiei
-
cooperarea judiciara a statelor membre Schengen
Cea mai semnificativa masura compensatorie o reprezinta infiintarea unui sistem comun european de urmarire politieneasca transfrontaliera, numit Sistemul Informatic Schengen. Toate statele membre introduc date in sistem direct de la bazele de date nationale.
O alta masura compensatorie se refera la protectia datelor cu caracter personal care reprezinta dreptul persoanei fizice de a-i fi aparate acele caracteristici care conduc la identificarea sa si obligatia corelativa a statului de a adopta masuri adecvate pentru a asigura o protectie eficienta pornind de la faptul ca numeroase informatii privind datele personale se transfera intre statele membre.
Te-ar putea interesa si:
Foto: freepik.com
RSS Flux RSS 2.0
Sitemap XML