ANALIZA: Cati bani esti dispus sa platesti pentru a citi un articol online?
analizabaniarticoltitlurivenituriziare
Multe titluri bombastice, dar pentru cat timp? Fara o sursa serioasa de venituri, ziarele vor continua sa sufere de pe urma vanzarilor in scadere. Cati bani esti dispus sa platesti pentru a citi un articol online? Valoreaza ceva pentru tine? Dupa ce ai citit lead-ul, ai scoate bani din buzunar pentru restul materialului?
Cel mai probabil, iti doresti ca articolele de presa online sa fie gratuite. BBC scrie insa ca viitorul ar putea arata altfel: cititorii ar putea plati sume modeste pentru a citi, viziona si asculta continutul online. 20 de eurocenti pentru un material video, 10 eurocenti pentru o stire si tot asa... Este un sistem de microplati si unii cred ca va sustine financiar jurnalismul si alte medii creative de pe internet.
Google si PayPal doresc sa investeasca in acest sens si exista deja cativa jucatori majori. In cazul
BBC, articolele sunt practic preplatite printr-o combinatie privind licenta de exploatare si veniturile din publicitatea online. Dar pentru cele mai multe organizatii de stiri - in special ziare - continutul online sustinut de publicitate nu reuseste sa asigure un venit decent.
Veniturile sunt scazute, redactiile tot mai mici si editorii intra in panica. Pana acum, majoritatea site-urilor care au decis sa-si taxeze cititorii pentru continutul online au ales o varianta de compromis. Ele nu sunt vazute cu ochi buni, reprezentand niste "orase fantoma", cu mici exceptii. Mai exact, miile de cititori migreaza rapid spre continutul gratuit.
Dupa cum stim, platile pentru aceste articole tin materialul valoros "sub cheie". Accesul poate fi castigat doar prin abonare. Atat Financial Times din Londra, cat si Wall Street Journal din New York folosesc o asemenea modalitate de plata - dar fac acest lucru datorita continutului exclusiv.
Publicatiile generaliste s-au confruntat cu o provocare si mai mare. The Times of London a instalat o asemenea plata in 2010 si traficul sau a scazut cu 80%! Dincolo de acest fapt, acest demers a atras peste 100.000 de abonati intr-un singur an.
The New York Times a experimentat masiv in acest sens. Pana la 10 articole pe luna pot fi citite gratuit - dar dincolo de acestea, se aplica un tarif. Un caz nefericit este cel al Johnston Press, unul din cele mai mari grupuri de presa britanice; in 2009, J. P. a instaurat un sistem de plata. Publicatia a "murit" la cateva luni distanta. Abonatii sai puteau fi numarati pe degetele de la o mana.
Unul dintre cei mai buni experti in utilitate, Jakob Nielsen, spune insa ca nu e vorba doar despre bani. "O casuta de abonare, fie ea si gratuita, ii determina pe utilizatori sa migreze spre alte site-uri", explica Nielsen. "Nu e vorba doar despre bani, ci de costul interactiunii."
Cu ce se alege utilizatorul? Costul interactiunii de a infiinta un nou cont; nu e vorba doar de timp irosit, ci si de energie. De ce sa te abonezi la o publicatie online? De ce nu iti permite sa citesti materialele fara sa te abonezi? "Cititorul nu vrea asa ceva", avertizeaza Nielsen.
Charlie Beckett, directorul fondator al think tank-ului de jurnalism civil POLIS, considera ca provocarile cu care se confrunta presa online sunt mai mari decat simpla experienta modesta oferita publicului. Exista modele excelente de plata pentru orice tip de continut. Dar nu pentru JURNALISM, spune Beckett. Oamenilor nu le plac stirile, este doar un mit, precizeaza acesta. "Stirile sunt interesante, dar nu la fel de interactive ca un videoclip sau o melodie. Stirile se vand greu".
Ar putea microplatile sa le ofere cititorilor un teren mai atractiv? Intr-o postare pe blog din 1998, Nielsen estima ca "majoritatea site-urilor care nu sunt finantate prin intermediul vanzarii traditionale de produse vor migra spre modalitatea microplatilor, in mai putin de doi ani".
Ceea ce nu s-a intamplat. Nielsen crede insa ca presa s-ar putea mobiliza in acest sens. "E o problema similara celei cu oul si gaina", spune expertul.
Experimentul Google
Google experimenteaza in acest sens cu sistemul Wallet. In viitor, oamenii vor plati pentru produse si servicii fizice sau virtuale cu ajutorul tehnologiei NFC (near-field communication), direct de pe telefonul mobil.
Procesul de achizitie trebuie sa fie simplu, a declarat expertul Jakob Nielsen. Vremea ziarelor a trecut, sustine Charlie Beckett de la POLIS.
Paypal a lansat sistemul cu microplati in 2010. Site-uri precum Vimeo, popular pentru filmele sale indie, HD si documentare, ofera modalitatea microplatilor, desi schema financiara se bazeaza pe bunavointa utilizatorilor, dupa ce respectivul continut a fost vizualizat. Acestia au la dispozitie o "cutie a milei" virtuala. Microplatile au adus o imbunatatire in acest sens, dar nu reprezinta o solutie fiabila.