Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
"Administratia fiscala din Romania nu are rol de indrumator, ci unul de japca, adica de a controla sau de a da amenzi". Declaratia apartine lui Mihai Tanasescu, reprezentantul Romaniei la Fondul Monetar International (FMI). Oficialul spune ca acest tip de atitudine este daunator si sustine ca se intalneste in multe alte domenii, nu doar in administratia fiscala.
"Modul de cheltuire a banului public din bugetul de stat reprezinta una dintre principalele prioritati ale administratiei centrale. Administratia fiscala nu are rol de indrumator in Romania, ci de japca, adica de a controla, de a da o amenda. Acest tip de atitudine este total daunator. Si nu vorbesc doar despre administratia fiscala, mai sunt exemple", a afirmat Mihai Tanasescu, in cadrul conferintei "Romania, incotro? Provocari si realitati post acorduri FMI si CE", organizata de compania Oxigen Servicii.
Oficialul roman a atentionat ca este nevoie de schimbarea atitudinii administratiei fiscale din Romania, in caz contrar afacerile din tara ar avea numai de pierdut.
"Pana nu schimbam un tip de atitudine vizavi de contribuabilul care isi plateste taxele, probabil ca avem o mare problema in a-i incuraja pe cei care fac acest lucru. Mesajul meu catre ei este: 'Schimbati-va atitudinea! indrumati businessul din Romania, nu-l distrugeti!'", a subliniat oficialul roman.
Tanasescu considera ca piata de capital inseamna transparenta. "Este pregatit statul roman sa listeze pe bursa companii pe care le detine ? Nu! Polonia a reusit sa se finanteze usor si sigur, iar deficitiul lor este de 7%, nu 3% ca Romania, dar polonezii se vor finanta mai usor! A fi transparent si credibil reprezinta un element cheie in desemnarea politicilor economice viitoare", este de parere reprezentantul Romaniei la FMI.
Politicile economice nu se fac din patru in patru ani
Mariana Gheorghe, directorul executiv al Petrom, considera ca nu poti avea un business fara un cadru de politici economice care sa sustina un sistem financiar sanatos. "Romania trebuie sa dezvolte capacitatea necesara unor politici economice convergente, a unor institutii capabile sa le puna in aplicare, iar tot acest sistem sa se desfasoare in afara ciclului electroral."
Ea sustine ca ce se intampla la nivel international si provocarile globale vor influenta Romania. In alta ordine de idei, directorul Petrom spune ca asteptarile societatii romanesti pentru un climat stabil economic si prosperitate inca sunt foarte mari. "Romania are un potential de crestere imens, avem o piata deosebit de mare, suntem apartenenti la UE, deci avem oportunitati, capital uman si investitional deosebit", a mai spus reprezentantul Petrom.
Mariana Gheorghe sustine ca in Romania se manifesta o acuta lipsa a participarii reprezentantilor societatii civile la actul de guvernare, in principal din cauza dezamagirii fata de reprezentantii clasei politice.
Ea mai spune ca in Romania este nevoie de un grup de adviseri care sa puna la dispozitia politicului un feedback din partea societatii civile. "Avem nevoie de inovatie in politica, iar asta inseamna sa avem poltici economice care sa depaseasca un ciclul electoral. A gandi doar pentru patru ani este gresit. Politicile tarii se deseneaza peste un ciclu politic. Trebuie sa privim matur politicile economice ale tarii, iar societatea are si ea nevoie de inovatie", a mai spus Mariana Gheorghe.
Directorul executiv al Petrom considera ca dupa 20 de ani mediul economic din Romania merita sa beneficieze de un centru de expertiza format din specialisti care sa ajute la implementarea de politici economice. "Acest grup trebuie sa reprezinte interfata cu consiliul fiscal, cu BNR, cu institutiile financiare. Avem nevoie de un grup de experti independenti care sa fie un reper pentru politicile economice, indiferent de cine ia aceste decizii. Institutia aceasta trebuie finantata cativa ani", sustine Gheorghe.
Piata de capital, alternativa de finantare la sistemul bancar
Stere Farmache, presedintele Bursei de Valori Bucuresit (BVB), considera ca termenii acordului cu FMI au fost bine ganditi si aplicati, dar sustine ca intreprinderile de stat vor cantari greu in continuare in ecuatia economica a tarii, fiind responsabile de multe deficiente, cu reprecursiuni asupra bugetului.
Farmache este de parere ca numirea de manageri privati la conducerea companiilor de stat nu va rezolva problema decat pe jumatate. "Ca sa obtii cu adevarat performanta, managerul trebuie sa raporteze investitorului rezultatele sale. Ori, in cazul de fata, managerul nu raspunde decat in fata unui singur actionar: statul". El sustine ca managementul este mai performant atunci cand simte presiunea investitorului, motiv pentru care crede ca aceste societati ar deveni performante daca ar fi privatizare si ar intra pe piata de capital.
Stere Farmache sustine ca, in mod traditional, in Europa, companiile se finanteaza, cu preponderenta, prin intermediul sistemul bancar. "Companiile nu au stiut decat de drumul pana la banca, insa cred ca managerii privati vor avea sanse mici sa solicite fonduri de dezvoltare de la unicul actionar – statul, asa ca, managerul companiei de stat trebuie sa se finanteze si de pe piata de capital", este de parere seful Bursei.
Farmache considera ca finantarea companiilor de stat prin intermediu pietei de capital ar putea duce la dezvoltarea acesteia. "Piata de capital duce lipsa de oferte, in plus, un element important al privatizarilor prin BVB si al finantarii prin piata de capital ar putea atrage si investitori privati, pentru ca esti mai transparent", sustine presedintele BVB.
Stere Farmache da exemplul Poloniei in acest sens, tara care a reusit sa depaseasca mult mai bine criza economica in comparatie cu Romania. Polonezii au avut o piata de capital bine consolidata, iar ofertele publice initiate de ei au atras investitii de miliarde de euro de pe pietele straine de capital.
Investitorii vor "calatori" din nou in Romania, dar cu centura pusa
"Companiile din Romania se afla in deficit de resurse financiare, sistemul bancar este prudent cu creditarea, iar piata de capital poate fi complementara creditului bancar. Chiar si bancherii sunt mai atrasi de companiile prezente pe piata de capital, pentru ca asta inseamna o transparenta mai mare", este de parere Farmache.
Seful Bursei este optimist in ceea ce priveste viitorul pietei de capital din Romania. "Cred ca investitorii straini sunt pregatiti sa se imbarce intr-o noua calatorie in Romania, chiar daca de data aceasta vor avea centura de siguranta pusa. Romania are toate ingredientele sa ofere atractivitate investitorilor straini", a mai spus Farmache.
Mihai Tanasescu este ceva mai virulent la adresa zonei politice care tergiverseaza privatizarea companiilor de stat si listarea lor pe bursa. "Piata de capital inseamna transparenta. Este pregatita Romania sa listeze pe bursa marile companii pe care le detine ? Nu! A fi transparent si credibil este un element cheie in desemnarea politicilor economice viitoare", sustine Mihai Tanasescu.
Sistemul bancar romanesc este sanatos tun
Radu Gratian Ghetea, presedintele Asociatiei Romane a Bancilor (ARB), considera ca sistemul bancar din Romania este bine pus la punct, fiind unul "sanatos". "Sistemul bancar romanesc a rezista crizei si este la un nivel de sanatate acceptabila pentru perioada pe care o traversam", sustine Ghetea.
El considera ca un rol important l-a avut chiar BNR, chiar daca este constient ca o asemenea declaratie, venita din parte sa poate suna fals, pentru ca reprezinta comunitatea bancara, aflata mai mereu in contradictie cu BNR.
Ce sa intamplat? BNR a tinut o rezerva minima obligatorie foarte ridicata si a impus multe alte restrictii impotriva creditarii, care au asigurat stabilitatea sistemului bancar. "Majorarea capitalului minim, de la 8% la 10%, a fost o masura de pionierat care a facut bine, pentru ca abia acum in Europa s-a ajuns la 9%. Acordul de la Viena are conotatii romanesti, fiind o premiera romaneasca, iar cu sprijinul FMI si CE s-a asigurat o stabilitate la nivelul sistemului bancar", considera Radu Ghetea.
El mai spune ca bancile romanesti au avut o mai mare credibilitate iar subsidiarele din Romania au ramas cu aceeasi expunere. Ghetea sustine ca actionarii bancilor din Romania au adus o infuzie de aproape 1,3 miliarde de euro, bani pentru majorarea capitalului bancilor.
Un al motiv pentru care sistemul bancar romanesc este ferit de probleme il reprezinta si faptul ca nu au existat operatiuni toxice. "Reprezinta un avantaj faptul ca sistemul bancar romanesc se afla la varsta majoratului, motiv pentru care am scapat de operatiuni toxice", a mai spus Ghetea.
Un al atu al sistemului bancar de la noi, prezentat de Ghetea, il reprezinta calitatea managamentului din bancile prezente aici. "In Romania, bancile comerciale au beneficiat de echipe de conducere mixte, formate din romani si expatriati. Cu foarte putine exceptii aceste achipe au fost suficient de bine pregatite ca sa duca intr-o directie buna bancile", este de parere Radu Ghetea.
Seful ARB spune ca viitorul sistemului bancar il va reprezenta separarea celor dupa componente: retail banking de investment banking.
"Toata lumea ne intreaba daca va rezista sistemul in viitor si pe ce ne bazam. Un studiu facut in Marea Britanie a aratat faptul ca trebuie separat investement banking-ul de retail. Daca s-ar implementa la englezi un astfel de sistem, 64% din operatiuni ar fi interzise pe viitor. Iar lumea crede ca acolo vom ajunge", a mai spus Radu Ghetea. Reprezentantul ARB este ferm convins ca sistemul bancar romanesc are capacitatea de a se adapta la absolut orice sistem care va fi implementat.
O lectie de germana
Steven van Groningen, seful Raiffeisen Bank Romania, a tinut sa dea o lectie de germana romanilor. "Sunt de acord cu ce se discuta, dar au trecut deja 10 ani de cand sunt de acord. Multe din lucrurile implementate in Romania au fost facute ca "asa a trebuit", nu pentru ca "s-a dorit", sustine Groningen.
El spune ca nu trebuie sa ne fie frica de ceea ce se intampla acum in Grecia, ci sa o vedem ca pe o oportunitate. "Nu poti avea o agricultura puternica atunci cand importi toate legumele. Cum poti fi considerat lider, cand iti lipseste factorul decizional de guvernanta. Ne lipseste eficienta si mai ales ambitia sa aplicam politici economico-fiscale care sa ne scoata din impas", sustine seful Raiffeisen Bank.
Mihai Tanasescu loveste sub centura clasa politica si spune ca "este timpul, intr-un final, sa si implementam ceea ce discutam". "A sosit timpul ca mesajele sa ajunga acolo unde trebuie si sa fie si implementate. Trebuie sa vedem obiectivul unei tari, nu doar al unui partid politic", a incheiat reprezentantul Romaniei la FMI.
Un produs media marca Rentrop&Straton 
