Acest site foloseste Cookie-uri, conform noului Regulament de Protectie a Datelor (GDPR), pentru a va asigura cea mai buna experienta online. In esenta, Cookie-urile ne ajuta sa imbunatatim continutul de pe site, oferindu-va dvs., cititorul, o experienta online personalizata si mult mai rapida. Ele sunt folosite doar de site-ul nostru si partenerii nostri de incredere. Click AICI pentru detalii despre politica de Cookie-uri.
Acest site foloseste Cookie-uri, conform noului Regulament de Protectie a Datelor (GDPR), pentru a va asigura cea mai buna experienta online. In esenta, Cookie-urile ne ajuta sa imbunatatim continutul de pe site, oferindu-va dvs., cititorul, o experienta online personalizata si mult mai rapida. Ele sunt folosite doar de site-ul nostru si partenerii nostri de incredere. Click AICI pentru detalii despre politica de Cookie-uri. Sunt de acord cu politica de cookie

Centenarul Marii Uniri: Astazi, acum 100 de ani. Cum se vedea Romania in presa de acum un veac (XVI)


Centenarul Marii Uniri: Astazi, acum 100 de ani. Cum se vedea Romania in presa de acum un veac (XVI)
de la 02 Nov. 2018 Exclusiv
Centenarul Marii Uniri: Astazi, acum 100 de ani. Cum se vedea Romania in presa de acum un veac (XVI)
Intrata in primul razboi mondial in 1916, de partea Antantei, dupa doi ani de neutralitate, Romania a pierdut, la propriu, teren, Bucurestiul a fost ocupat de trupele germane (in decembrie acelasi an) iar principalele institutii ale statului, Curtea regala, Guvernul, Parlamentul, Banca Nationala, Curtea de Casatie si Justitie au fost nevoite sa se retraga la Iasi, care a devenit capitala unei Romanii mai mici decat fusese vreodata.


In 1917, in bataliile de la Marasti, Oituz, Marasesti, armata romana a reusit sa apere Moldova in fata ofensivei trupelor Puterilor Centrale dar, dupa ce, din pricina izbucnirii revolutiei bolsevice, nu a mai putut conta pe sprijinul armatei ruse, a fost nevoita sa semneze (in martie, la Buftea - forma preliminara, apoi in mai, la Cotroceni - forma finala) un Tratat de pace umilitor cu Puterile Centrale.
 
Cele doua camere ale Parlamentului au ratificat tratatul, dar acesta nu a fost niciodata semnat si promulgat de catre Regele Ferdinand.
 
Desi unirea Basarabiei cu Romania fusese votata la 27 martie/9 aprilie 1918, la Chisinau, de Sfatul Tarii, si ratificata prin decretul regal din 9/22 aprilie 1918, Romania se gasea intr-unul dintre cele mai neprielnice momente ale istoriei sale, "captiva" a unui tratat de pace care aproape ca-i anula existenta si cu teritoriul ciopartit.
 
Viata insa, cu bune si cu rele, mergea mai departe. Facem, in serial, o calatorie prin Romania de acum 100 de ani rasfoind doua dintre ziarele care apareau in epoca: cotidianul de limba romana "Drapelul" de la Lugoj, si cotidianul "Renasterea", care aparea la Bucuresti.
 
Imperiul Austro-Ungar (infiintat in 1867) s-a prabusit definitiv, iar pe harta Europei vor aparea curand state noi: Ungaria, Polonia, Cehoslovacia, Regatul sarbilor, croatilor si slovenilor (devenit ulterior Regatul Iugoslaviei).
 
Guvernul Marghiloman demisioneaza. Fara a fi un guvern pro-german, guvernul Marghiloman, sustinut de la Bucuresti de cotidianul "Renasterea", a condamnat intrarea Romaniei in razboi, decizie care fusese luata de guvernul Ion I.C. Bratianu.
 
Dupa caderea guvernului Marghiloman ziarul "Renasterea" si-a incetat aparitia (ultimul numar poarta data de 11 noiembrie 1918.
 
Alexandru Marghiloman ramane in istorie drept omul politic roman care a negociat pacea cu Puterile Centrale (tratatele de la Buftea si Bucuresti) si prim-ministrul in mandatul caruia s-a savarsit unirea Basarabiei cu Regatul Romaniei.
 
Din pricina lipsei acute de combustibil, tramvaiele nu mai circula in Bucuresti, iar lipsa zaharului din alimentatie este identificata drept cauza principala a epidemiilor declansate in vremea razboiului.
 
"Drapelul", 9 noiembrie 1918
 
Frati romani!
 
Inrolati-va fara amanare in batalionul romanesc intemeiat la Lugoj! E vorba de apararea cinstei noastre nationale si de scutul mosiei noastre romanesti! Veniti fara zabava toti cari sunteti apti de arme ca sa nu fie prea tarziu, pentru ca cete de jefuitori si betivi ne fac de ocara in fata lumii. Veniti, fratilor, caci cauza dreapta si sfanta ne chiama!
 
Stiri marunte
 
A provocat mare neliniste stirea ca armata din Romania a generalului Mackensen, evaluata la 200.000 oameni, voeste sa treaca peste Ungaria spre casa. De prezent urmeaza pertractari la Budapesta ca armata sa-si lase armele la hotarul romano-ungar.
 
Ultimul numar al Monitorului Oficial aduce ordinatiunea guvernului prin care scoate din vigoare toate dispozitiile referitoare la sistarea diferitelor ziare. O alta ordinatiune admite exercitarea dreptului de intrunire publica.
 
"Drapelul", 12 noiembrie
 
Apelul presedintelui Wilson catre popoarele Monarhiei
 
Apel catra popoarele ce constitue natiunile Austro-Ungariei, cari s’au eliberat de sub jugul imparatiei Austro-Ungare!
 
Permiteti-mi ca interpretului celei mai mari parti a amicilor vostri cei mai devotati sa va zic urmatoarele:
 
Toti prietenii libertatii din lumea aceasta larga si indeosebi aceia cari au acum datorinte nemijlocite sa ajute popoarele eliberate ale lumii si sa puna baze adevaratei libertati, spereaza si asteapta ca atat barbatii conducatori cat si popoarele acum eliberate vor face din partea lor tot posibilul ca transformarile critice din curgere sa se ezecute moderat si tot atat de bine-voitor ca de hotarat.
 
Speram si asteptam ca vor evita orice violenta si crudelitate, speram si asteptam ca nici un act neuman nu va pata istoria epocei renasterei.
 
Suntem convinsi de aceea ca astfel de fapte ar avea numai acel rezultat ca ar intarzia prin ele acele lucruri mari pentru cari luptam cu totii.
 
Prietenii D-voastra va roaga deci cu toata increderea sa oprimati orice volnicie ce ar intarzia si descredita apropierea libertatii.
 
Informatiuni
 
In randul trecut tot la locul acesta am aratat prin cateva citate ce vesti alarmante se plaseaza in ziarele din capitala despre tinuta Romanilor. Nu ne putem retine sa completam sirul minciunilor prin urmatorul citat a lui "Neues Wiener Journal" de la 8 Nov, care aduce in fruntea jurnalului, sub titlu gros: "Invaziunea Romanilor  in Ungaria de sud. Soldati maghiari ucisi in Lugos." Urmatoarea telegrama privata: "Budapesta la 7 Nov. Romanii au patruns in  orasul Lugos din Ungaria de sud si au ucis acolo toti soldati maghiari. De prezent orasul e in mainile lor."
 
Dupa ce noi vedem ca nu e nimic adevarat din ce se zice in telegrama aceasta despre noi, ne vine a crede ca aceste minciuni dinadins se plasesaza de instigatori prin jurnale spre a atata in contra Romanilor. Sau doara cu mijloace de acestea se pacifica lumea la noi?
Si la sfarsit tot Romanii vor fi de vina daca revoltandu-se se vor resbuna in contra instigatorilor cari au interes sa produca zazanie intre oameni.


 
Prietenii
 
Din Berlin: Ca tocmai Ungaria, a carei existenta a fost in doua randuri mantuita prin oastea germana si anume in luptele sangeroase din Carpati si apoi cand armata romana navalise in Ardeal - astfel isi stiu frange fidelitatea, trebue sa punem pentru totdeauna capat vorbariei despre traditionalul cavalerism al fiilor lui Arpad. Ungurii nu se legene in credinta ca poporul german are sa le uite candva aceasta perfidie.
 
Consiliul national roman cu sediul la Arad a lansat urmatoarea proclamatie catre natiunea romana:
 
Razboiul lung si sangeros inceput din interese streine s’a sfarsit. A invins ideea ca fiescare natiune sa dispuna liber asupra sortii sale, sa fie egal indreptatita, fiecare om sa aiba tot aceleasi drepturi. Soarta natiunilor mici este pusa in mainile cele mai bune si cele mai mari natiuni culte ne garanteaza realizarea idealurilor noastre.
 
Stiri marunte
 
Din Iasi se anunta ca cabinetul Marghiloman a abzis. Generalul Coanda a primit incredintarea pentru formarea noului cabinet.
 
Din Iasi se anunta ca Regele Ferdinand a dat o proclamatie catra popor in care pune in vedere taranimei impartirea a doua milioane hectare de pamant si introducerea votului universal.
 
"Temps" aduce stirea ca orasul Versailles a fost  destinat de sediu al congresului de pace.
 
"Renasterea", 1 noiembrie 1918
 
Dar romanii?
 
Evenimentele se precipita in Austro-Ungaria si procesul de descompunere a vechei alcatuiri a monarhiei dualiste se apropie de faza lui definitiva. Popoarele se pregatesc sa infaptuiasca idealul lor stravechiu pentru care s’au dus atatea lupte nationale: fiecare popor sa fie liber pe soarta sa, sa-si faureasca singur destinele, sa-si dea singur alcatuirea politica ce-i convine si sa intre cu celelalte popoare in raporturile cari corespund mai bine intereselor si aspiratiilor sale nationale (...)
 
Pentru moment deci ca fapt precis putem inregistra hotararea romanilor din Ungaria de a-si fauri singuri soarta si de a fi reprezentati de un delegat propriu la conferinta pacei.
 
Zilele ce vin vor preciza si mai bine situatia. In asteptarea acestei precizari noi nu putem decat urmari cu viu interes cele ce se petrec in Austro-Ungaria, caci acolo se hotaraste soarta unei parti insemnate a neamului romanesc.


 
"Renasterea", 4 noiembrie
 
Ieftenirea zaharului
 
Este o convingere unanima astazi in lumea medicala ca diferitele epidemii s’au putut raspandi din plin din cauza ca organizmul omului s’a gasit in ultimii ani cu deosebire slabit. Aceasta slabiciune se datoreste in afara de psihoza rasboiului, esclusiv hranei mizerabile si insuficiente si mai ales lipsei elementului zahar din hrana zilnica.


 
"Renasterea", 7 noiembrie
 
Armistitiul cu Austro-Ungaria semnat
 
Geneva, 3 Noembrie. Din Paris se anunta: Armistitiul cu Austro-Ungaria s’a semnat. Ostilitatile vor inceta Luni, 4 noembrie, la ora 3.
 
"Renasterea", 9 noiembrie
 
Capitala fara tramvaie? Exista vreo solutie?
 
De cateva zile, tramvaiele - cu insuficienta exceptie a liniei Obor-Cotroceni - nu mai circula. Este si aceasta inca una din urmarile lipsei generale de combustibil care ameninta chiar functionarea trenurilor din Moldova.


 
"Renasterea", 11 noiembrie (dupa acest numar, cotidianul isi inceteaza aparitia)
 
Manifestul Regelui
 
Ca organ politic independent, vom pastra si fata de guvernul actual aceiasi libertate de discutiune obiectiva, aceiasi nepartinire ca si in trecut.
 
Nu vom discuta acum motivele cari au hotarat retragerea guvernului Marghiloman.
Nu ne va preocupa chipul precipitat in care s’a facut aceasta schimbare, fara consultarea presedintilor Corpurilor Legiuitoare, fara ca vreun conflict sa se fi ivit intre Parlament si guvern. Sau intre guvern si Rege.
 
Evenimentele se urmeaza cu atata repeziciune ca nu mai este timp sa ne pierdem in discutiuni inutile si cari nu pot sluji la nimic.
 
Viitorul se va insarcina sa ne spuna daca chemarea guvernului actual a corespuns unei imperioase necesitati politice.
 
Nu putrem tagadui fostului guvern marele merit de a fi intervenit la timp in Basarabia si Bucovina. Sub acest raport guvernul Marghiloman si-a facut deplin datoria, calauzit de cel mai cald patriotism si de o larga viziune a marilor necesitati nationale.


 
Infaptuirea intregirei neamului nu poate fi opera unui singur partid, oricare ar fi el.
Opera aceasta nu poate fi desavarsita decat prin cooperarea sufleteasca a tuturor romanilor din toate partile.
 
Manifestul regal, primul act de guvernamant al noului minister, facand apel la unirea tuturor, va gasi un puternic rasunet pretutindeni.
 
Reformele agrara si electorala se pot iarasi indeplini in liniste cu concursul tuturor partidelor politice si cu ocrotirea tuturor intereselor sociale.
 
Va urma
 



Ti-a placut acest articol?
Da Like, Printeaza sau trimite pe Email!
Cat de utila va este aceasta informatie?
Noteaza folosind stelele

Rating:


Nota: 5 din 5 - 1 vot.
Manager


Newsletter zilnic GRATUIT
Protectia Datelor cu Caracter Personal
Aboneaza-te GRATUIT la Newsletter-ul Manager.ro pentru a primi cele mai proaspete informatii si analize referitoare la subiectele care te intereseaza!


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016
Top imagine

Comentarii

0 comentarii


Atentie! Pentru a activa formularul, trebuie sa raspundeti corect la intrebare!

Top imagine
Newsletter zilnic GRATUIT
Protectia Datelor cu Caracter Personal
Aboneaza-te la newsletterul Manager.ro si primeste ultimele noutati pe email.

Va oferim CADOU un Raport Special Gratuit  "Protectia Datelor cu Caracter Personal".


Cele mai citite stiri




Advertisement
Aboneaza-te la Newsletterul Gratuit.
Zilnic in Inboxul tau.
Vrei sa fii la curent cu cele mai noi articole despre Antreprenoriat, Economie, Imobiliare, Auto, IT&C si sa primesti GRATUIT Raportul Special:

Protectia Datelor cu Caracter Personal


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentului UE 679/2016