Acest site foloseste Cookie-uri, conform noului Regulament de Protectie a Datelor (GDPR), pentru a va asigura cea mai buna experienta online. In esenta, Cookie-urile ne ajuta sa imbunatatim continutul de pe site, oferindu-va dvs., cititorul, o experienta online personalizata si mult mai rapida. Ele sunt folosite doar de site-ul nostru si partenerii nostri de incredere. Click AICI pentru detalii despre politica de Cookie-uri.
Acest site foloseste Cookie-uri, conform noului Regulament de Protectie a Datelor (GDPR), pentru a va asigura cea mai buna experienta online. In esenta, Cookie-urile ne ajuta sa imbunatatim continutul de pe site, oferindu-va dvs., cititorul, o experienta online personalizata si mult mai rapida. Ele sunt folosite doar de site-ul nostru si partenerii nostri de incredere. Click AICI pentru detalii despre politica de Cookie-uri. Sunt de acord cu politica de cookie

Centenarul Marii Uniri: Astazi, acum 100 de ani. Cum se vedea Romania in presa de acum un veac (XVII)


Centenarul Marii Uniri: Astazi, acum 100 de ani. Cum se vedea Romania in presa de acum un veac (XVII)
de la 09 Nov. 2018 Exclusiv
Centenarul Marii Uniri: Astazi, acum 100 de ani. Cum se vedea Romania in presa de acum un veac (XVII)
Intrata in primul razboi mondial in 1916, de partea Antantei, dupa doi ani de neutralitate, Romania a pierdut, la propriu, teren, Bucurestiul a fost ocupat de trupele germane (in decembrie acelasi an) iar principalele institutii ale statului, Curtea regala, Guvernul, Parlamentul, Banca Nationala, Curtea de Casatie si Justitie au fost nevoite sa se retraga la Iasi, care a devenit capitala unei Romanii mai mici decat fusese vreodata.


In 1917, in bataliile de la Marasti, Oituz, Marasesti, armata romana a reusit sa apere Moldova in fata ofensivei trupelor Puterilor Centrale dar, dupa ce, din pricina izbucnirii revolutiei bolsevice, nu a mai putut conta pe sprijinul armatei ruse, a fost nevoita sa semneze (in martie, la Buftea - forma preliminara, apoi in mai, la Cotroceni - forma finala) un Tratat de pace umilitor cu Puterile Centrale.

Cele doua camere ale Parlamentului au ratificat tratatul, dar acesta nu a fost niciodata semnat si promulgat de catre Regele Ferdinand.

Desi unirea Basarabiei cu Romania fusese votata la 27 martie/9 aprilie 1918, la Chisinau, de Sfatul Tarii, si ratificata prin decretul regal din 9/22 aprilie 1918, Romania se gasea intr-unul dintre cele mai neprielnice momente ale istoriei sale, "captiva" a unui tratat de pace care aproape ca-i anula existenta si cu teritoriul ciopartit.

Viata insa, cu bune si cu rele, mergea mai departe. Facem, in serial, o calatorie prin Romania de acum 100 de ani rasfoind ziarele vremii.

Pana acum, ne-au insotit cotidianul de limba romana "Drapelul" de la Lugoj, si cotidianul "Renasterea", care aparea la Bucuresti.

Dupa caderea guvernului Marghiloman, insa, ziarul "Renasterea" si-a incetat aparitia (ultimul numar poarta data de 11 noiembrie 1918.

Fara a fi fost un guvern pro-german, guvernul Marghiloman, sustinut de la Bucuresti de cotidianul "Renasterea", a condamnat intrarea Romaniei in razboi, decizie care fusese luata de guvernul Ion I.C. Bratianu.

Alexandru Marghiloman a ramas in istorie drept omul politic roman care a negociat pacea cu Puterile Centrale (tratatele de la Buftea si Bucuresti) si prim-ministrul in mandatul caruia s-a savarsit unirea Basarabiei cu Regatul Romaniei.

Imperiul Austro-Ungar (infiintat in 1867) s-a prabusit definitiv, iar pe harta Europei vor aparea curand state noi: Ungaria, Polonia, Cehoslovacia, Regatul sarbilor, croatilor si slovenilor (devenit ulterior Regatul Iugoslaviei).

De acum inainte, vom apela la informatii puse in circulatie de cotidianul "Drapelul", dar si de "La Roumanie"- organ saptamanal al unitatii nationale romane, care aparea la Paris, precum si de "Agrarul" - cotidian economic, politic,  cultural si informativ, care aparea la Bucuresti.
Regele Ferdinand semneaza o proclamatie prin care promite votul universal si reforma agrara, Romania da un ultimatum ferm trupelor germane sa paraseasca teritoriul ocupat, Germania, infranta, este nevoita sa accepte conditiile de armistitiu impuse de Antanta, desi acestea sunt extrem de dure, Marea Unire este mai aproape decat oricand, in magazinele din Bucuresti au inceput sa reapara marfurile de tot felul, iar specula pare sa fi luat sfarsit.



"La Roumanie", 14 noiembrie 1918

Romanii isi reiau locul de partea Aliatilor

Proclamatia Regelui Romaniei

Regele a semnat urmatoarea proclamatie:

"Circumstantele ne dau din nou posibilitatea de a realiza ceea ce v-am promis si ceea ce, in adancul inimii mele, n-am incetat sa doresc. Guvernul meu va realiza reformele constitutionale care vor asigura sufragiul universal si improprietarirea taranilor cu 2 milioane de hectare de pamant provenite din marea proprietate privata. In baza acestor reforme vom pune bazele unei vieti sociale si economice mai juste si mai profitabile pentru toti cei care muncesc.

Romani! Mai mult ca oricand, tara are nevoie de unitate! Ma adresez, astazi, voua, cu dragoste si incredere, fiind incredintat ca voi gasi la voi aceleasi sentimente de incredere si de afectiune fata de regele vostru."

Ultimatumul adresat de Romania maresalului Mackensen

Iasi, 12 noiembrie

Urmatorul ultimatum a fost transmis de catre guvernul roman feld-maresalului Mackensen

Pentru a evita ca Romania sa fie transformata, din nou, intr-un camp de lupta, este absolut necesar ca trupele germane, intr-un interval de 24 de ore, sa paraseasca teritoriul romanesc.

Dupa acest ragaz, trupele germane trebuie sa depuna armele si sa se abtina de la orice distrugeri sau violente, de care va fi facut raspunzator guvernul german.

Asteptam pana maine, la orele 21.00, raspunsul german, in caz contrar ne vom vedea nevoiti sa recurgem la forta pentru a obtine rezultatul scontat.



"La Roumanie", 21 noiembrie

Catre Romania Mare

Dupa secole de suferinte, natiunea romana isi vede realizat cel mai frumos vis: unitatea tuturor romanilor. Si ceea ce, pana mai ieri, nu era decat un ideal urmat de constiinta romanilor, devine astazi o realitate (...)

Sufletele romanilor traiesc zile de mare emotie (...)  



"Drapelul", 14 noiembrie 1918

America trimite alimente in tarile eliberate

O depesa de la Washington anunta ca ministrul alimentar Hoower va sosi in Europa in fruntea unei comisii spre a se convinge personal de ce articli duc lipsa popoarele eliberate de sub dominatiune straina si se va dispune ca popoarele suferinde sa primeasca ajutor in diferite materii si alimente.

Conditiile de armistitiu pe seama Germaniei

Guvernul german cu incredere in comunitatea scopurilor si ideielor democratice se adreseaza catre prezidentul Statelor Unite cu rugarea sa restitue pacea.

Pacea aceasta trebuie sa cadreze cu principiile propagate totdeauna de prezidentul Wilson si pe baza carora se poate rezolvi orice problema si putem ajunge impacarea durabila a popoarelor.

Guvernul german a primit conditiile armistitiului, cari dupa o blocada de 50 de luni, prin cedarea mijloacelor de comunicatie si prin alimentarea trupelor de ocupatie, pe langa sustinerea blocadei, au provocat pe seama Germaniei o situatie de alimentare desperata.
Aceste conditii ar insemna perirea de foame a milioanelor de barbati, femei si copii.

Am fost siliti sa acceptam conditiile, dar advertizam solemn si serios pe prezidentul Wilson ca executarea conditiilor ar provoca tocmai contrariul acelui sentiment, care e conditia prima a renasterei aliantei popoarelor si asigurarea pacii durabile, bazate pe dreptate.

De aceea poporul german in oara ultima roaga inca o data prezidentul sa intervina la aliati in scopul imbunatatirei conditiilor.



Conditiile de armistitiu pe seama Germaniei (selectiv)

Trebuiesc predate 5.000 de tunuri, indeosebi de cele grele, 30.000 mitraliere, 3.000 svarlitoare de mine si 2.000 aeroplane.

Trebuiesc cedate 5.000 locomotive, 15.000 vagoane de tren si 10.000 automobile.

Trupele de ocupatie ale Ententei le sustine Germania.

Retrocedarea depositelor bancii belgiene si a aurului rusesc si romanesc.

Eliberarea prizonierilor, fara ca prizonierii germani sa fie lasati acasa.

Trebuiesc cedate 100 submarine. Blocada ramane si pe mai departe in vigoare. Vapoarele germane si pe mai departe pot fi confiscate.



Zile mari la Cluj. Constituirea Senatului National Roman din Ardeal

Adunarea poporului roman, intrunita din toate partile Ardealului in Cluj, credincioasa principiilor nationale si democratice constitutive de stat, sta neclintit pe temeiul dreptului sfant ca natiunea independenta romana sa-si croiasca singura soarta si rezerva exclusiv adunarii nationale suverane hotararea asupra asezarii viitoare de stat a intregului popor roman.

Romanii, fiind oamenii libertatii nationale, a egalitatii desavarsite si a fratiei vecinice, recunoastem pentru toate neamurile tot ce revendicam legitim pentru noi si intindem mana frateasca tuturor neamurilor ce marturisesc credoul principiilor noastre imutabile.

Pentru a pregati adunarea nationala conditia sine qua non e pacea de obste, pe care hotarati suntem a o apara neatarnatori din toate puterile noastre.

In vederea problemelor veacului, adunarea institue cu sediul in Cluj pentru tot Ardealul: Senatul National Roman cu sectie civila si militara a Consiliului National roman, asezat in Arad.

Adunarea decreteaza organizarea trupelor romane din Ardeal din soldatii si oficerii romani sub tricolorul national roman si cu limba romaneasca de comanda la ordinile comisarilor din Ardeal numiti in Cluj ca singuri indreptatiti si pusi in fruntea senatului.

Comisarii, mentinandu-si neatarnarea pentru intersele obstesti de ordine, vor intra in contact cu alte autoritati coordonate, chemate sa dispuna asupra altor forte militare. Comisarii vor apela la toate senatele regionale din Ardeal sa se ataseze la senatul national roman din Cluj, numindu-si cate un delegat in Senatul Ardealului si infaptuind organizatia civila si militara dupa norma de la Cluj in frunte cu subcomisari ai poporului.

Fiii si soldatii natiunii romane jura credinta si ascultare excluziv Senatului national Roman din Ardeal, ca organ al Consiliului National la mana trimisilor.

Adunarea trimite salutul sau fratesc Romanilor de pretutindeni si mai ales fratilor din Bucovina partasi ai sortii noastre de fata si viitoare.

Se constitue organizatia de conducere, un senat National Roman din Ardeal de 100 membri ca organ al Consiliului National din Arad si care se va intregi prin cate un delegat al suborganizatiilor din provincie.



"Agrarul", 9 noiembrie 1918

Sus Inimele!

Romanimea trece iarasi prin momente emotionante, dar de astadata datatoare de sperante inaltatoare.

Intai, cunocuta hotarare luata de Constituanta bucovineana a provocat o puternica emotie in toate partile locuite de Romani. Bucovinenii au proclamat sus si tare dreptul lor de a-si decide singuri soarta si vointa ferma de-a o face in senz romanesc (...)

Apoi, o armata romana a trecut in Bucovina, chemata de Comitetul national de acolo, spre a da acestei tari linistea si ordinea turburata de pe urma evenimentelor cunoscute (...)



Pe de alta parte, s’a relevat in Parlamentul din Iasi o declaratie a Antantei prin care recunoaste dreptul Romaniei asupra Basarabiei.

Si daca nu ne inseala aparentele, nu avem motive de a fi ingrijorati nici in ce priveste Dobrogea (...)

Privind pe la vitrine. Cum scad preturie vazand cu ochii

Sunt sigur ca nu sunt singurul bucurestean care de cateva zile ma plimb pe arterele principale comerciale ale Capitalei plecandu-mi urechea la soaptele misitilor si comisionarilor, intreband ici si colo in magazinele mari sau obscure de preturile zilei (...)

Cofetariile in plina activitate concurandu-se prin treptate scaderi in magazinele de consum, unt, branza, salamuri si toate fabricate din carne de porc intr’o cantitate cel putin insutita cu aceea vizibila acum 4-5 zile in aceleasi magazine.



Mi-a fost dat sa vad si sunci, desi credeam ca mult timp numai in vis ma mai vor obseda.

Magiunuri, marmelade si alcooluri. Am citit incet cu voluptate de epicurean incorijibil eticheta de pe o sticla; m’am sters la ochi recitind, dar am vazut ca nu ma inselasem, pe o sticla scria cu litere mari rosii "Cognac Naville" 28 lei. "Naville" a reaparut, cum au reaparut pachetele de ceai si pesmeti (...)

Va urma



Ti-a placut acest articol?
Da Like, Printeaza sau trimite pe Email!
Cat de utila va este aceasta informatie?
Noteaza folosind stelele

Rating:


Nota: 5 din 5 - 1 vot.
Manager


Newsletter zilnic GRATUIT
Protectia Datelor cu Caracter Personal
Aboneaza-te GRATUIT la Newsletter-ul Manager.ro pentru a primi cele mai proaspete informatii si analize referitoare la subiectele care te intereseaza!


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016
Top imagine

Comentarii

0 comentarii


Atentie! Pentru a activa formularul, trebuie sa raspundeti corect la intrebare!

Top imagine
Newsletter zilnic GRATUIT
Protectia Datelor cu Caracter Personal
Aboneaza-te la newsletterul Manager.ro si primeste ultimele noutati pe email.

Va oferim CADOU un Raport Special Gratuit  "Protectia Datelor cu Caracter Personal".


Cele mai citite stiri




Advertisement
Aboneaza-te la Newsletterul Gratuit.
Zilnic in Inboxul tau.
Vrei sa fii la curent cu cele mai noi articole despre Antreprenoriat, Economie, Imobiliare, Auto, IT&C si sa primesti GRATUIT Raportul Special:

Protectia Datelor cu Caracter Personal


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentului UE 679/2016