Ce parere au antreprenorii romani despre majorarea salariului minim
salariu minimcresterea salariului minim
Guvernantii lanseaza tot mai multe teme de discutie privind majorarea salariului minim. Insusi premierul Florin Citu afirma cu tarie ca acesta "trebuie sa creasca", dar spune, la fel ca ministrul Muncii, ca e nevoie de sustinerea patronatelor si sindicatelor.
Consiliul National al IMM-urilor din Romania a realizat in perioada 26.08-03.09.2021 un sondaj pentru a identifica opinia antreprenorilor cu privire salariul minim brut pe tara 2022.
In urma sondajului realizat au raspuns 1108 antreprenori. Iata concluziile:
-
Intrebati fiind pe care din scenariile pentru cresterea salariului minim brut in anul 2022 il considera aplicabil, antreprenorii au raspuns astfel:
Sa ramana la nivelul actual: 33,3%
Scenariul IV – cresterea salariului minim cu peste 200 de lei: 22,2%
Scenariul I – cresterea salariului minim cu 100 de lei, de la 2300 de lei 2400 lei: 18,5%
Scenariul III – cresterea salariului minim cu 200 de lei, de la 2300 de lei la 2500 de lei: 15,7%
Scenariul II – cresterea salariului minim cu 150 lei, de la 2300 de lei la 2450 de lei: 10,3%
-
In ceea ce priveste modul in care activitatea antreprenorilor va fi afectata de marirea salariului minim brut incepand cu anul 2022, 50,5% sunt de parere ca activitatea se va mentine la acelasi nivel, 33% activitatea va scadea ca urmare a impactului ridicat al costurilor salariale, iar 16,5% considera ca activitatea va creste ca urmare a cresterii motivatiei angajatilor.
-
Intrebati daca estimeaza ca politica de personal a societatii va fi afectata ca urmare a cresterii salariului minim brut incepand cu anul 2022 antreprenorii au raspuns: 67,6% estimeaza ca nu vor fi schimbari in politica de personal, 24,1% estimeaza ca vor realiza disponibilizari pentru ca impactul costurilor este mare, iar 8,3% estimeaza ca vor realiza angajari pentru ca salariul devine motivant.
-
Referitor la principalele bariere care nu ar permite o crestere a salariului minim brut pe tara din anul 2022, antreprenorii au considerat astfel:
Scumpirile din ultima perioada (energie electrica, gaz etc) si impactul lor in activitatea societatii: 59,3%
Lipsa unor masuri active de sustinere pe piata fortei de munca (de ex: kurzarbeit): 48,1%
Costul prea ridicat al resurselor umane: 36,1%
Lipsa unor fonduri europene care sa asigure cresterea competitivitatii: 33,3%
Lipsa investitiilor publice care limiteaza existenta contractelor pentru IMM-uri: 30,6%
Existenta unor contracte ce nu permit modificari ale structurii lor: 15,7%
Altele: 4,5%
-
Intrebati fiind ce masuri considera ca trebuie luate de catre stat pentru a creste salariul minim brut pe tara in anul 2022, respondentii au mentionat urmatoarele (raspuns multiplu):
-
Cresterea salariului minim prin reducerea fiscalitatii pe forta de munca: 62%
-
Cresterea salariului minim fara cresterea taxelor (CAS, CASS, Impozit): 38%
-
Impozit zero si mentinerea CAS si CASS: 37%
-
Zero taxe pe salariul minim (propunere USR-PLUS): 25%
-
Altele: 3,6%
In ceea ce priveste forma de organizare, respondentii au fost 56,5% microintreprinderi, 27,8% intreprinderi mici, 9,3% intreprinderi mijlocii si restul de 6.4% intreprinderi mari sau alte forme de organizare. Cu privire la domeniul de activitate, 56% isi desfasoara activitatea in domeniul serviciilor, 27,5% in domeniul comertului si 16,5% in domeniul productiei.
Referitor la numarul de salariati incadrati cu salariul minim pe economie in societate, 59,3% au raspuns ca acesta este de mai putin de 9 salariati, 29,6% sustin ca este cuprins intre 10-49 salariati, iar 11,1% afirma ca numarul acestora este peste 50 de salariati.
CNIPMMR sustine cresterea salariului minim brut pe economie pentru anul 2022 avand la baza urmatorii piloni:
a. solidaritatea – cresterea salariului minim trebuie sa asigure salariatilor acoperirea cresterilor de preturi;
b. competitivitatea – cresterea salariului minim nu trebuie sa afecteze capacitatea de a intra/ramane pe piata a intreprinderilor romanesti;
c. sustenabilitatea – evolutiile salariului minim brut pe economie trebuie puse in contextul evolutiei productivitatii muncii;
d. complementaritatea – salariul minim brut pe economie trebuie stabilit pe baza coeziunii cu politicile publice de sustinere a mediului economic.
"Guvernul trebuie sa vina cu actiuni de sustinere"
Guvernul trebuie sa vina cu actiuni de sustinere referitoare la compensarea cresterii pretului la energia electrica pentru mediul economic, in special IMM-uri, si investitii publice cu valoarea adaugata mare care sa conduca la cresterea competitivitatii economiei.
Statul trebuie sa isi exercite activ rolul de reglementator si arbitru al pietei, lipsa de implicare a autoritatilor publice conducand la amplificarea dificultatilor cu care se confrunta IMM-urile: pierderea unor contracte/piete, scumpirea pretului produselor si serviciilor, scaderea competitivitatii, scaderea profitului, ajungandu-se in situatia in care piata isi pierde capacitatea de a se autoregla in mod echitabil la nivelul cererii si ofertei.
Propunerile CNIPMMR pentru stabilirea salariului minim brut pe economie
1. Crearea unui mecanism permanent pentru stabilirea elementelor obiective si pertinente, prin care sa fie stabilit salariul minim brut la nivel national, cu o structura tripartita, alcatuit din reprezentanti ai partenerilor sociali si ai guvernului, pe baza analizei productivitatii muncii si a performantelor de ansamblu ale economiei romanesti.
Aceasta cerinta este in concordanta curaportele de tara privind Romania din ultimii ani, in care s-a aratat in mod constant ca in Romania nu exista inca un mecanism obiectiv de stabilire a salariului minim, fapt mentionat inclusiv in anul 2020[1].
2. Cresterea salariului minim, fara o crestere concomitenta a contributiilor la bugetul de stat si bugetul asigurarilor sociale.
Respectiv, valoarea contributiei, impozitul pe salariu si CAM sa fie mentinute la nivelul celor existente la momentul actual (la valoarea salariului minim brut pe economie de 2300 lei/luna) in conditiile in care salariul minim ar urma sa creasca (mecanism similar salariului minim pe economie aplicat in sectorul constructiilor).
3. Stabilirea unui pachet de stimulente salariale care sa fie scutite de la impozitare.
Angajatorul, in limita unei valori prestabilite printr-un act normativ, poate opta pentru acordarea unuia sau mai multor stimulte care se vor regasi in cadrul pachetului (ex. tichete de masa, abonamente de transport, tichete de vacanta, diurna pentru deplasari, abonamente medicale, prime, abonamente pentru diferite activitati educative, culturale sau sportive).
4. Eliminarea taxelor la bugetul de stat aplicabile asupra venitului realizat de catre salariati ca urmare a participarii la profit.
Astfel, ar creste productivitatea muncii, de care tot mai multi angajatori se plang, angajatii fiind direct interesati de evolutia favorabila a activitatii intreprinderii iar angajatorii ar fi motivati sa aplice participare la profit ca masura de recompensare si fidelizare a angajatilor.
5. Reducerea/regandirea nivelului de taxare a muncii si realizarea unui nou sistem de acordare a deducerilor personale de care beneficiaza salariatii.
Pana la un anumit nivel de salarizare ar putea fi aplicate cote de impozitare mai mici astfel incat angajatorului sa nu i se mareasca nivelul cheltuielilor cu forta de munca iar angajatul sa beneficieze de un venit net mai mare.
6. Pentru transformarea economiei romanesti dintr-o economie cu valoarea adaugata mica si salariu minim brut scazut intr-o economie cu grad ridicat de inovarea este necesar asumarea unui plan concret pentru cresterea inovarii in cadrul IMM-urilor.
In vederea sporirii accesului IMM-urilor la inovare, CNIPMMR propune urmatoarele masuri:
-
Alocarea a minim 0,4% din PIB pentru finantarea programelor de dezvoltare si a masurilor de sprijinire a infiintarii de noi intreprinderi si de sustinere a dezvoltarii intreprinderilor mici si mijlocii;
-
Operationalizarea cat mai rapida a programelor prevazute in Legea nr. 346/2004 privind stimularea infiintarii si dezvoltarii IMM, astfel cum a fost modificata prin Legea nr. 62/2014, astfel :
-
Alocarea de fonduri europene suplimentare din cadrul financiar multianual 2014-2020;
-
Implementarea urgenta a cadrului financiar multianual 2021-2027 si operationalizarea fondurilor pentru IMM-uri;
-
Sprijinirea IMM-urilor prin intermediul PNRR.
7. Realizarea unei analize a productivitatii muncii personalului bugetar si corelarea nivelului salarial din sistemul bugetar cu cel din sectorul privat.
8. Adoptarea unor masuri ce au ca scop limitarea scumpirilor din domeniul energiei (energie electrica si gaze naturale) astfel incat intreprinderile sa-si poata mentine costul de productie si sa devina competitive pe pietele externe.
Una dintre masurile pe care le propune CNIPMMR in acest sens ar fi suprataxarea cu 90% a diferentei pozitive de profit in registrate ca urmare a cresterii de pret, diferenta rezultata in urma compararii profitului pe anul 2021 cu cel din anul anterior.
Un produs media marca Rentrop&Straton 
