Ghidul managerului. In ce conditii un salariat raspunde patrimonial fata de angajatorul sau?

Ghidul managerului. In ce conditii un salariat raspunde patrimonial fata de angajatorul sau? Un salariat va aduce o paguba – distruge niste bunuri, consuma materii prime in exces, rateaza semnarea unui contract etc. Logica va spune ca el trebuie sa acopere cumva paguba respectiva, doar ca legislatia muncii e destul de nuantata in aceasta situatie si pune cateva conditii care pur si simplu il protejeaza pe salariat.
Conform definitiei de manual (juridic), prejudiciul reprezinta o paguba, o dauna, un efect material al unei fapte ilicite, care se face simtit in diminuarea prezenta sau viitoare a patrimoniului angajatorului. Si, atentie, prima conditie este ca acest prejudiciu sa fie dovedit, altfel nu se poate angaja raspunderea patrimoniala a salariatului.

Precizarea e importanta deoarece dvs. puteti considera, de exemplu, ca un gestionar care da dovada de neglijenta in activitate va aduce un prejudiciu. Dar instanta gandeste altfel si considera ca organizarea defectuoasa a activitatii de gestiune nu este, prin ea insasi, cauzatoare de prejudicii atata vreme cat nu dovediti ca lipsesc anumite bunuri. E-adevarat, poate interveni raspunderea diciplinara a salariatului, dar nu raspunderea sa patrimoniala.

Pentru ca lucrurile sa fie mai clare, sa dam cateva exemple de prejudicii, adica pagube care s-au produs ca urmare a unor fapte ilicite savarsite de catre unul sau mai multi salariati:

• distrugerea, sustragerea sau degradarea unor bunuri;
• diminuarea unor venituri;
• consumuri nejustificate de materii prime, materiale, piese de schimb;
• scaderea cifrei de afaceri;
• ratarea semnarii unui contract;
• pierderea unei licitatii;
• plata unor penalitati sau amenzi;
• prescrierea unor creante.

Intervine apoi evaluarea prejudiciului, operatiune care trebuie si ea sa tina cont de anumite elemente:

• in cazul pierderii sau degradarilor de bunuri, se tine cont de gradul de uzura a acestora;
• in cazul pierderii unor creante, se tine cont de indicele de inflatie;
• in cazul prejudiciului constand in pierderi banesti se are in vedere dobanda legala;

Alte elemente:

• se acopera atat paguba efectiv produsa, cat si beneficiul nerealizat;
De exemplu, daca paznicul unui depozit aprinde un foc in incinta si declanseaza un incendiu, la evaluarea prejudiciului astfel produs se va avea in vedere nu numai pretul cu care fusesera achizitionate marfurile depozitate acolo, ci si profitul care urma a se obtine prin comercializarea acestora.

• se acopera numai prejudiciul material;
Codul muncii face referire expresa, la art. 254, la prejudiciul material, excluzand posibilitatea angajarii raspunderii patrimoniale pentru producerea de daune morale. Prin exceptie, in anumite situatii, puteti pretinde totusi salariatilor acoperirea prejudiciului moral produs, in masura in care puteti face proba unui atare prejudiciu (de exemplu, daca fapta se incadreaza la concurenta neloiala).

• se acopera numai prejudiciul cert, nu si cel eventual;
De exemplu, pierderea unui client din cauza neglijentei unui salariat ar putea atrage, in timp, si pierderea altor clienti, dar acesta fiind doar un prejudiciu eventual, nu se poate pretinde acoperirea lui de catre salariatul neglijent.

In fine, exista situatii in care salariatul nu va putea fi constrans la plata de despagubiri, chiar daca, prin fapta sa, a produs un prejudiciu. Ele sunt similare cauzelor de neraspundere disciplinara. In aprecierea acestor situatii, in care salariatul nu va fi silit la despagubiri, sunt avute in vedere dispozitiile art. 254 alin. (2) din Codul muncii, potrivit carora:

„Salariatii nu raspund de pagubele provocate de forta majora, de alte cauze neprevazute si care nu puteau fi inlaturate si nici de pagubele care se incadreaza in riscul normal al serviciului“.

Citeste si: Pentru cine isi poate permite, exista o ramura a industriei turismului care nu va fi supusa niciodata restrictiilor generate de vreo pandemie

Sursa foto: www.pexels.com