Principalele modificari aduse de noua Lege a Dialogului Social

Principalele modificari aduse de noua Lege a Dialogului Social noua lege a dialogului sociallegea dialogului social

Pe 25 decembrie 2022 a intrat in vigoare Legea nr. 367/2022, care abroga celebra Lege nr. 62/2011 a dialogului social si aduce obligatii noi pentru angajatori, cu aplicabilitate imediata. Aceste obligatii schimba multe lucruri din vechea legislatie si vizeaza aspecte importante ale relatiei cu angajatii.

Principalele noutati aduse de Legea nr. 367/2022 se refera la:

1. Contractele colective de munca
- Negocierea colectiva a devenit obligatorie pentru toti angajatorii care au cel putin 10 salariati (fata de 21, in vechea reglementare), fara ca incheierea unui contract colectiv de munca sa fie obligatorie. Durata negocierii colective se reduce la 45 de zile, fata de 60.

- Noua lege reglementeaza posibilitatea de a exista un contract colectiv de munca la nivel national. Cu alte cuvinte, ne putem astepta in urmatorii ani la incheierea, din nou, a unor CCM nationale, asa cum au existat pana la aparitia Legii nr. 62/2011. De asemenea, sunt prevazute, cu titlu de recomandare, o serie de elemente contractuale ce ar putea fi prevazute in contractul colectiv de munca.

2. Reprezentantii salariatilor
- Angajatorilor le este interzis sa intervina in alegerea reprezentantilor salariatilor, cel putin atunci cand nu exista o cerere specifica in acest sens din partea angajatilor. O astfel de implicare nu mai poate interveni, deci, din oficiu, ci va trebui solicitata de salariati.

- Numarul de reprezentanti alesi ai angajatilor se stabileste de comun acord cu angajatorul, in functie de numarul total de angajati. Daca nu se realizeaza acordul, numarul de reprezentanti alesi ai angajatilor nu poate fi mai mare, cu titlu de exemplu, de 2 reprezentanti la angajatorii care au sub 100 de angajati, ori 3 reprezentanti la angajatorii care au intre 101 si 500 de angajati. Ramane de vazut ce va insemna in practica sintagma “numarul nu poate fi mai mare de”.

- Se prevede expres ca:“Persoanele care ocupa functii de conducere care asigura reprezentarea administratiei in raporturile cu angajatii/lucratorii sau care participa la decizia conducerii intreprinderii la nivelul unitatii, nu pot fi alesi ca reprezentanti ai angajatilor/lucratorilor”, fara ca aceste notiuni sa fie definite.

3. Sindicatele
- Un sindicat poate fi reprezentativ daca are ca membri cel putin 35% dintre angajatii aflati intr-un raport juridic de munca/serviciu cu societatea respectiva (fata de cel putin 50%+1, cum era in vechea legislatie), generand astfel o posibilitate teoretica interesanta, anume ca in aceeasi unitate sa existe doua sindicate care reprezinta cel putin 35% dintre salariati.

4. Informarea si consultarea salariatilor
- Se reglementeaza obligativitatea de informare si consultare inclusiv cu privire la deciziile care pot duce la modificari importante in organizarea muncii, in relatiile contractuale sau in raporturile de munca, acestea incluzand, dar nelimitandu-se la: situatiile de transfer de intreprindere, achizitii, fuziuni, concedieri colective, inchideri de unitati de productie etc.

- In cazul in care angajatii considera ca exista o amenintare la adresa locurilor de munca, procesul de informare si consultare va incepe la cererea scrisa a acestora.

5. Regimul sanctiunilor
- Regimul a fost inasprit, atat din perspectiva contraventionala, cat si penala. Amenzile ajung la 50.000 de lei, iar pedepsele cu inchisoarea la 2 ani (aceasta pedeapsa se aplica, de exemplu, cand un angajat este impiedicat sa participe la greva ori sa munceasca in timpul grevei).

Legea nr. 367/2022 poate fi consultata aici.