Stiai ca poti primi luna de luna bani de la FOSTUL tau angajator, fara sa misti un deget?
codul muncii explicat
Da, o asemenea situatie este perfect posibila gratie art. 21 din Codul Muncii, care se refera la clauza de neconcurenta. Este vorba despre o clauza speciala introdusa in contractul de munca incheiat la angajare si care spune ca, dupa incetarea acestui contract, angajatul se obliga sa NU lucreze pentru o firma concurenta. Asta, desigur, in schimbul unei indemnizatii frumusele.
Intr-o formulare mai cuprinzatoare, aceasta clauza obliga angajatul ca dupa incetarea contractului sa nu presteze, in interes propriu sau al unui tert, o activitate care se afla in concurenta cu cea prestata la angajatorul sau, urmand ca pentru aceasta “abtinere” sa primeasca lunar o indemnizatie al carui cuantum se negociaza.
Lucruri de stiut
1) Clauza de neconcurenta se poate introduce inca de la inceput in contractul individual de munca, dar si pe parcursul executarii acestuia, printr-un act aditional. Nu se admite insa formularea unei clauze de neconcurenta dupa incetarea contractului individual de munca;
2) Indemnizatia de neconcurenta pe care o primeste angajatul nu poate fi mai mica de 50% din media salariilor brute pe ultimele 6 luni anterioare incetarii contractului de munca. Indemnizatia aceasta reprezinta o cheltuiala efectuata de angajator, este deductibila la calculul profitului impozabil si se impoziteaza la persoana fizica beneficiara;
3) Clauza trebuie sa precizeze foarte clar, in mod concret:
- activitatile care ii sunt interzise angajatului
- cuantumul indemnizatiei
- perioada pentru care este valabila clauza
- tertii in favoarea carora se interzice prestarea activitatii
- aria geografica in care se nu poate exista aceasta concurenta
In lipsa acestor precizari clare, clauza este nula;
4) Legea spune ca aceasta clauza se negociaza. Asadar, nu trebuie sa li se impuna angajatilor un contract-tip, cu prevederi de neconcurenta foarte dure, pe principiul “Ori semnezi, ori pleci”. O clauza prea restrictiva poate atinge dreptul angajatului de a-si exercita liber profesia si orice instanta va anula imediat o astfel de clauza.
I se poate cere angajatului ca timp de 6 luni dupa incetarea contractului sa nu mai vanda asigurari de viata, daca acesta e obiectul de activitate al angajatorulu, dar nu i se poate cere sa nu mai vanda niciun fel de asigurari sau sa nu mai activeze in vanzari, la modul general. Interdictiile aduse de clauza se pot referi strict la activitati care, daca sunt prestate la firme concurente, pot aduce prejudicii;
5) In cazul nerespectarii clauzei, angajatul poate fi obligat la restituirea indemnizatiei si la plata de daune corespunzatoare prejudiciului pe care l-a produs angajatorului. Doar ca, daca doreste sa obtina plata unor daune ca urmare a nerespectarii clauzei, angajatorul trebuie sa aduca dovada prejudiciului suferit.
De remarcat ca legea prevede sanctiuni numai in cazul nerespectarii clauzei de catre salariat. Situatia inversa, cand angajatorul nu ii plateste fostului angajat indemnizatia, nu este reglementata de Codul Muncii. Intr-o asemenea situatie, angajatul trebuie sa se adreseze ITM sau instantei judecatoresti.
6) Existenta unei clauze de neconcurenta incheiate cu fostul angajator poate crea prejudicii si noului angajator, acesta din urma putand fi limitat in a folosi anumite rezultate ale muncii angajatului sau.
7) Clauza de neconcurenta este singurul mod in care un angajat poate primi bani de la un angajator si dupa ce a parasit firma acestuia.
O scurta concluzie: practica a aratat ca cei mai multi angajatori nu introduc clauze de neconcurenta complete in contractele incheiate cu angajatii. Ei fac referire doar la obligatia acestora de a nu presta activitati concurente dupa incetarea contractului, sperand ca asta sa-i “sperie” suficient.
Dar o clauza de neconcurenta care nu contine toate elementele prevazute de Codul Muncii – anume activitati interzise, perioada de valabilitate, tertii concurenti, aria geografica, marimea indemnizatiei – este din start nula.
Sursa foto: www.pixabay.com