Bani atuncati pe fereastra! Romanii, campioni nedoriti ai risipei alimentare - umplem cosurile in supermarket si aruncam masiv la gunoi
risipa alimentara in romaniarisipa alimentara
Intr-o lume in care inflatia iti subtiaza portofelul de la o luna la alta, iar schimbarile climatice se simt din ce in ce mai agresiv in fiecare anotimp, Romania reuseste performanta nedorita de a fi in topul european al risipei alimentare. Mai exact, pe locul al treilea. In 2022, fiecare roman a generat, in medie, 99 de kilograme de deseuri alimentare, cu 13 kilograme mai mult decat in 2020. Si asta nu in restaurante, nu in fabrici sau magazine, ci chiar in propriile locuinte.
Intr-o perioada in care cosul zilnic de cumparaturi a devenit tot mai greu de umplut, aruncam la gunoi mancare in valoare de sute de lei lunar – fara sa ne dam seama ca nu doar banii dispar, ci si resursele planetei. E alarmant, mai ales cand stii ca gospodariile sunt responsabile pentru 54% din totalul deseurilor alimentare din Uniunea Europeana. Iar Romania depaseste cu mult media europeana, care este de 68 de kilograme per locuitor.
Risipa alimentara nu mai e despre resturi. E despre lipsa de echilibru
Este usor sa dai vina pe ambalaje, pe portii prea mari sau pe alimentele care expira prea repede. Dar realitatea este ca, de cele mai multe ori, noi suntem principalul factor de risipa. Cumparam prea mult, gatim fara sa ne gandim la cantitati, uitam in frigider produse care “mor lent” si neglijam resturile comestibile care ajung, inevitabil, la gunoi. Iar in timp ce noi ne permitem sa risipim, alte familii din aceeasi tara nu reusesc sa-si asigure mesele zilnice.
Solutiile nu sunt complicate si, de cele mai multe ori, incep cu obiceiuri mici, dar consecvente. Fa o lista de cumparaturi realista si respect-o. Verifica frigiderul inainte sa mergi la magazin. Gateste in portii potrivite pentru nevoile familiei tale, nu pentru un batalion. Invata sa congelezi corect si sa interpretezi diferenta dintre “a expirat” si “a se consuma de preferinta pana la”. Fii creativ cu resturile – o supa, un piure sau o salata pot renaste din ceea ce altfel ai fi aruncat.
In multe fabrici si in sectorul HoReCa, risipa e combatuta prin metode de reutilizare si redistribuire a surplusului. La noi acasa, in schimb, lipsa de informare si comoditatea ne tin prizonieri in rutina irosirii. Si e pacat. Pentru ca fiecare kilogram de mancare aruncata inseamna nu doar un esec personal, ci si consum inutil de apa, energie, munca si transport.
Reducerea risipei alimentare nu inseamna sa traim cu frica de a deschide frigiderul. Inseamna sa traim mai constient, sa fim recunoscatori pentru resursele pe care le avem si sa nu le luam de-a gata. Pentru ca, in ritmul actual, nu doar alimentele se pierd, ci si sansa noastra la un viitor sustenabil.
Sursa foto: freepik.com