Datoria publica a Romaniei a ajuns la 802 miliarde de lei in prima luna a anului curent, conform datelor publicate recent de Ministerul Finantelor. Doar in luna ianuarie a acestui an, Guvernul a adaugat 18 miliarde de lei la totalul datoriei publice. Astfel, datoria publica a depasit 50% din Produsul Intern Brut si a trecut pentru prima data de 800 de miliarde de lei.
In comparatie cu alte tari din Uniunea Europeana, suma de peste 800 de miliarde de lei pare modesta. Cu toate acestea, daca analizam evolutia datoriei publice in ultimii ani, ritmul de crestere al datoriei publice este unul cat se poate de accelerat, ceea ce provoaca ingrijorari in randul specialistilor.
“Daca comparam cu tarile din Uniunea Europeana este putin. Insa daca ne uitam la cum a evoluat datoria publica in ultimii ani e mult, in sensul ca ritmul de crestere este puternic. Daca ne aducem aminte, am intrat in criza Corona cu datorie publica undeva la 35% din PIB, care a crescut rapid si a ajuns la 50%. S-ar fi dus si mai sus, dar ce ne-a salvat a fost inflatia mare, care a expandat PIB-ul nominal si de asemenea, cursul euro – leu a fost relativ constant. Prin urmare, am raportat datoria publica la un PIB nominal mult mai mare expandat de inflatie si asta ne-a tinut aici, la in jur de 50%”, explica specialistul Adrian Codrilasu.
“Insa pe masura ce inflatia scade, o sa vedem crescand mult mai rapid datoria publica. Care e problema? O crestere prea abrupta poate genera probleme de finantare. Practic, ce genereaza o criza? Nu nivelul datoriei, ci platile care trebuie facute la un moment dat pentru datoria publica. Cand nu mai gasim finantare pentru acele plati atunci e o problema. Asa cum a fost Romania in 2008. A intrat in criza cu o datorie publica undeva la 12% - 13% din PIB. Inca o data, fluxurile genereaza criza, nu stocul. E adevarat ca stocul poate sa puna o problema pe partea de PIB potential. Un stoc prea mare de datorie, care trebuie finantat permanent, va reduce cresterea PIB-ului potential”, mai spune el.
O datorie publica mare poate duce la dificultati in finantarea cheltuielilor publice, ceea ce ar putea limita capacitatea guvernului de a finanta programe esentiale, precum sanatatea, educatia sau infrastructura. Apoi, odata cu cresterea datoriei, costurile de imprumut pot creste. Daca investitorii devin reticenti in a cumpara obligatiuni guvernamentale din cauza riscului, Romania ar putea fi nevoita sa plateasca dobanzi mai mari pentru a se finanta. In plus, daca datoria publica continua sa creasca intr-un ritm accelerat, poate exista o presiune asupra monedei nationale, ceea ce ar putea duce la deprecierea acesteia.
Citeste si: Mediul privat romanesc, cu un picior in groapa: in doar doua luni am pierdut peste 4.300 de firme in toata tara
Sursa foto: unsplash.com
Ultimele NOUTATI
Mai putini bugetari in Romania! Coalitia pro-europeana vrea cel mai mic Guvern de dupa Revolutie
Building Companion: Digitalizarea industriei constructiilor, un pas firesc in evolutia acestui domeniu Peste 84% dintre accesari sunt mobile
Romanii, ahtiati dupa criptomonede. Suma colosala pe care au investit-o iti arata ca oamenii au bani
Partenerii nostri
INS: Rata somajului in trimestrul III din 2024 a fost de 5,6%, in crestere
INS: Castigul salarial mediu net in luna octombrie a fost 5.268 lei, in crestere
Amortizare Mijloace Fixe: Ghid, Exemple
SAF-T pentru contribuabili mici: Cum va asigurati ca declaratia dvs. NU va contine erori
Reguli noi la inregistrarea contractului de inchiriere la ANAF, de la 1 ianuarie 2025
Alegerile prezidentiale 2024 au fost ANULATE de Curtea Constitutionala
Te-ar putea interesa si