Creditul furnizor, noua moda in economia romaneasca
credit furnizorparteneri afaceriintarziere plati
Afacerile pe banii partenerilor si clientilor au devenit o adevarata moda in economia romaneasca. In lipsa unui capital suficient, tot mai multe firme intarzie platile, apeland la creditul furnizor, un mecanism de finantare, fara dobanda, care se extinde tot mai puternic.
Potrivit unui studiu realizat de KeysFin, 75% dintre firmele din economia romaneasca au ajuns sa apeleze la aceasta solutie, in conditiile in care finantarea bancara reprezinta, mai ales pentru IMM-uri, este greu accesibila.
Valoarea datoriilor comerciale inregistrate de companiile romanesti a depasit, in 2016, 306,6 miliarde de lei, cu aproape 100 de miliarde mai mare decat in 2009.
Potrivit KeysFin, peste 400.000 de firme, care reprezinta 64% din economie, inregistrau datorii comerciale la nivelul anului trecut.
Creditul comercial reprezenta, in 2016, 36,8% din totalul datoriilor companiilor, cu 56% mai mare decat valoarea creditului bancar (133 miliarde de lei).
Cele mai mari datorii comerciale le inregistrau firmele din industrie (117 miliarde de lei), in crestere cu peste 30% fata de 2015. In clasamentul realizat de KeysFin urmeaza societatile din comert, cu datorii comerciale de 80,6 miliarde de lei, cele din servicii si utilitati (34,6 miliarde) si constructii-imobiliare (29,4 miliarde).
Datorii comerciale semnificative inregistrau, anul trecut, si societatile din agricultura (13,5 miliarde de lei), transporturi (11,6 miliarde), hoteluri si restaurante (2,3 miliarde), in timp ce alte domenii raportau datorii comerciale de peste 11 miliarde de lei.
„Fata de 2015, platile restante au atins nivelul de 102 miliarde lei, furnizorii restanti reprezentand 45% din total. Semnificativ este ca valoarea frunizorilor restanti de peste 1 an se situa la 29 miliarde de lei, suma aproape dubla fata de furnizorii restanti de peste 30-90 zile. Este un indicator semnificativ care arata situatia reala in privinta dinamicii platilor in economie”, afirma analistii de la KeysFin.
Studiul KeysFin arata, astfel, ca perioada medie de incasare a creantelor era de 95 de zile, in 2016, in timp ce perioada medie de plata a datoriilor curente era de 176 zile.
Datoriile se platesc cel mai greu in constructii, in medie la 370 de zile, in timp ce banii se recupereaza cel mai dificil in agricultura, in medie la 156 de zile. Alte domenii cu potential de risc, din acest punct de vedere, sunt industria extractiva, activitatile profesionale si tehnice, sectorul energetic si HORECA.
„Pe fondul cresterii economice semnificative din ultimii ani, dinamica platilor s-a imbunatatit, insa prea putin pentru a conta cu adevarat in relatiile comerciale. In timp ce in Romania, furnizorii restanti reprezinta 45%, la nivel european media este de 40,3%.
Din punct de vedere sectorial, singura ramura economica in care disciplina la plata s-a imbunatatit in ultimii ani a fost industria (minus 2,6%), in timp ce la polul opus se afla constructiile si imobiliarele (+5%) si agricultura (+3,1%)”, spun expertii Keysfin.
Creditul comercial este tentant pentru ca este nepurtator de dobanda. “Iti permite sa derulezi afaceri fara sa inregistrezi costuri suplimentare, acestea fiind pasate, practic, partenerilor. Chiar daca, la prima vedere, pare ca economia are o lichiditate optima, realitatea este cu totul alta. Banii circula greu, iar pericolul de blocaj financiar este inca le un nivel ridicat. Pe lantul economic, majoritatea firmelor sufera de lipsa de lichiditate, astfel ca oricand pot intra in blocaj, in incapacitate de plata”, explica expertii KeysFin.
Economia romaneasca este formata, in marea ei majoritate, din IMM-uri fara capitaluri fixe solide, fara garantii reale pozive, cele pe care bancile le cer atunci cand solicita o finantare. In plus, finantarea bancara prezinta costuri pe care multe dintre firme nu si le permit, astfel ca alternativa o reprezinta creditul comercial.
Potrivit KeysFin, creditarea reprezinta doar 9% din pasivele companiilor. Din cele peste 608.000 de firme active din economia romaneasca, doar 68.000 aveau un credit bancar la sfarsitul anului trecut (11,2%).
„Potentialul de creditare, mai ales in sectorul IMM, este unul semnificativ. Sunt peste 12.000 de intreprinderi mici si mijlocii care pot fi considerate performante din punct de vedere economic. Din punct de vedere al sectorului de activitate, cel mai bun potential il reprezinta firmele din industrie (27,8%), comert (25,5%) si servicii si utilitati (20,4%)”, arata studiul Keysfin.
Creditarea corporate intarzie insa sa se materializeze pentru ca cele mai multe firme cauta solutii alternative, mai ieftine si fara conditionalitatile stricte impuse de banci.
Vestea buna este ca rata creditelor neperformante pentru companii a scazut de la 26,2%, la 19,3%, in decembrie 2016, iar sentimentul de incredere de ambele parti, banci si firme, incepe sa se consolideze. Relevant este ca IMM-urile au marcat cea mai importanta scadere, de 12 pp in cazul microintreprinderilor si de 8 pp in cazul intreprinderilor mici.
Pe ansamblul economiei, rata creditelor neperformante a scazut la 9,8%, in acest an, nivel inca peste media europeana de 5,4%.
Creditul furnizor pare, la prima vedere, o solutie optima, insa si acest instrument nu este scutit de riscuri si provocari. Daca o firma intra in insolventa, exista riscul sa atraga dupa sine si firmele cu care are relatii pe baza de credit comercial.
Potrivit datelor Registrului Comertului, numarul firmelor care intra in insolventa se mentine constant, in ciuda evolutiei pozitive a economiei. Peste 5.300 de firme au intrat in insolventa, in primele sapte luni din 2017, fata de 5.058, in 2016. Comertul, constructiile, industria extractiva, HORECA si transporturile au generat cele mai multe cazuri de insolventa.
Dincolo de blocajul financiar generat de insolvente, o mare problema pentru economie o constituie si faptul ca iesirea din insolventa are loc, in Romania, in medie la 3,3 ani, semnificativ mai mare fata de media UE, iar rata de recuperare este mai mica decat cea europeana (34,4% in Romania fata de 65% in UE, potrivit datelor Bancii Mondiale pe 2016).
Potrivit KeysFin, business-ul reprezinta, in aceste conditii, o misiune riscanta in absenta unor informatii concrete privind partenerii cu care faci afaceri.
Concluzia este ca, indiferent de dimensiunea business-ului, istoricul, situatia acesteia, astfel de informatii sunt esentiale pentru a creiona o evaluare care sa includa atat aspectele pozitive cat si cele cu potential negativ in relatia cu partenerul de afaceri. Pe baza acestui raport, departamentele financiare, managerii in principal, isi pot dimensiona contractele, asteptarile si masurile de prevenire pentru a exploata potentialul de dezvoltare dar si pe cel de risc, au mai spus analistii de la KeysFin.
Un produs media marca Rentrop&Straton 
