Cum vede Occidentul problema coruptiei in Europa de Est

Cum vede Occidentul problema coruptiei in Europa de Est coruptieeuropa de estoccident

„Recent, am fost martorii unor valuri de proteste anti-coruptie in Europa de Est, care au adus o briza promitatoare de imbunatatire in tarile din aceasta zona”, scrie site-ul www.medium.com. „Acum ne intrebam in ce masura coruptia este o problema pentru dezvoltarea acestor tari si in ce masura protestele anti-coruptie pot avea succes?”
Fara indoiala, coruptia este un fenomen negativ. Coruptia are un impact mult mai mare decat cel financiar, concretizat intr-o distribuire inechitabila a fondurilor. Coruptia este, de fapt, una dintre principalele cauze ale unei economii slabe si ea constituie, intr-o perspectiva mai larga, un factor de demotivare in construirea unei societati sanatoase.

Sa luam, de exemplu, fondurile europene destinate sustinerii afacerilor locale. Pe hartie, eliminarea inegalitatilor intre diferite regiuni arata bine si este promitatoare. In realitate, in multe tari din Europa de Est, cum ar fi Romania, Bulgaria sau Slovacia, politicienii considera aceste fonduri drept o sursa de finantare pentru propriile structuri locale.

Schema e simpla. De exemplu, se sustine un centru de wellness local. Ministerul creeaza un fond gestionat de o agentie de stat, iar o agentie privata conectata prin diverse relatii financiare sau de prietenie cu agentia de stat incepe sa ofere sprijin celor care solicita finantarea proiectelor.

Implicit, oricine doreste sa obtina banii trebuie sa apeleze la agentia cu legaturile „corecte” cu mediul politic si, de obicei, trebuie sa plateasca o "taxa de succes" de 30%. Astfel, ca prim element de coruptie, cineva implicat in acest aranjament va primi 30% din banii contribuabililor din UE, ca sa nu mai vorbim despre raul facut economiei prin crearea unui mediu de afaceri inechitabil.

E clar ca, daca cineva poate obtine gratuit fonduri pentru a-si finanta afacerea, are un mare avantaj competitiv in razboiul cu competitorii, putand sa practice cele mai mici preturi.

El poate bate cu usurinta (si elimina) concurenta prin preturi de dumping. Si, in plan general, afecteaza piata fortei de munca si economia locala, pentru ca oamenii isi vor pierde motivatia de a face afaceri, ceea ce va duce la mai putine oportunitati de angajare. Asta inseamna mai putina munca si, in consecinta, o regiune mai saraca.

Un alt exemplu il gasim in cadrul proiectelor de educatie pentru minoritatile excluse social. Acest program functioneaza in acelasi mod - o agentie privata obtine printr-o relatie corupta gestionarea unui astfel de proiect menit sa imbunatateasca, de exemplu, "abilitatile de lucru online" pentru minoritatile excluse, cu scopul de a-si mari sansele de angajare.

Pretul ajunge cu usurinta la 700 de euro pe participant pe zi, astfel ca trei runde dintr-un proiect de 10 zile pentru 10 participanti costa 210.000 de euro. In realitate, acest proiect are o calitate foarte slaba sau chiar poate sa nu se materializeze, presupusii participanti urmand sa se semneze intr-un tabel in schimbul unei mici sume. Pierderea directa ar fi deci de 210.000 de euro, bani proveniti din buzunarul cetatenilor UE.

Dar impactul indirect ar fi si mai rau. Cei 210.000 de euro lipsa ar fi putut imbunatati cu adevarat situatia minoritatii excluse. In schimb, cheltuielile sunt percepute de majoritate ca bani aruncati in vant si sporesc furia fata de minoritate, deoarece nu e vizibila nicio imbunatatire.

Citeste si: Tesla, invitata sa investeasca pe teritoriul Romaniei. Producatorul american si-a aratat deja interesul pentru extindere in Europa de Est

Sursa foto: www.pexels.com