DOCUMENT. Rectificare bugetara. Romania se adanceste in deficit, cheltuim mai mult decat avem. Cine primeste mai multi bani, lista castigatorilor
rectificare bugetara 2022
Joi, Ministerul Finantelor a publicat proiectul primei rectificari bugetare din acest an. Un aspect demn de precizat, inca de la inceput, vizeaza faptul ca Romania continua sa se scufunde in deficit bugetar (+3 miliarde de lei). Pe de alta parte, vorbim despre o lista de castigatori, de ministere si institutii ce primesc mai multi bani, dar avem si entitati carora li se ia din buget.
Cum arata rectificarea bugetara pe 2022:
-
Veniturile bugetului general consolidat cresc cu 30 miliarde de lei, peste anticipari, ajungand astfel la 470 miliarde de lei;
-
Cheltuielile se majoreaza cu 33 miliarde de lei, pana la 550 miliarde de lei;
-
In termeni nominali, deficitul bugetar inregistreaza o crestere cu 3 miliarde de lei. Ramane, totusi, la 5,84% din PIB.
Cui i se iau bani la rectificare. Ministerul Culturii, pe "lista neagra"
Sa incepem cu lista "pierzatorilor" rectificarii bugetare.
S-a decis sa se ia bani de la: Ministerul Mediului, Apelor si Padurilor, Ministerul Culturii, Serviciul de Telecomunicatii Speciale, Ministerul Finantelor, Autoritatea Nationala Sanitara Veterinara si pentru Siguranta Alimentelor, Ministerul Afacerilor Externe, Consiliul Superior al Magistraturii, Ministerul Afacerilor Interne si Curtea de Conturi.
Iata sumele:
Ministerul Afacerilor Externe: -67,1 milioane lei.
Ministerul Culturii: -275,0 milioane lei.
Ministerul Afacerilor Interne: -559,3 milioane lei.
Serviciul de Telecomunicatii Speciale: : -151 mil. lei.
Ministerul Mediului, Apelor si Padurilor: -434,4 milioane lei.
Consiliul Superior al Magistraturii: -30,7 milioane lei.
Ministerul Finantelor: -146,9 milioane lei.
Autoritatea Nationala Sanitara Veterinara si pentru Siguranta Alimentelor: -84,1 milioane lei.
Curtea de Conturi: -23,8 milioane lei.
De retinut ca in privinta Ministerului Afacerilor Interne, guvernantii noteaza ca au fost identificate "economii" la fonduri externe nerambursabile aferente cadrului financiar 2014-2020, in valoare de -1,1 miliarde de lei!
Cine primeste mai multi bani la rectificarea bugetara. Agricultura si Invatamantul, printre castigatori
In primul rand, primeste mai multi bani Ministerul Finantelor – Actiuni Generale. Vorbim despre +9,3 mld lei.
+2,7 mld. lei pentru salarii, proiecte pe fonduri UE ajung la Ministerul Investitiilor si Proiectelor Europene.
+2,4 mld. lei merg catre Ministerul Sanatatii.
+5,3 mld. lei pentru asistenta sociala si alte cheltuieli vor ajunge la Ministerul Muncii si Solidaritatii Sociale.
+2 mld. lei primesc Transporturile.
+2,5 mld. lei ajung la Energie. Banii vor fi folositi inclusiv pentru platile pe schemele de compensare.
+864,4 milioane lei sunt directionati catre Justitie, din care o parte vor merge catre salarii.
648,3 milioane lei sunt prevazuti pentru Ministerul Antreprenoriatului si Turismului.
+241,5 milioane lei, inclusiv pentru salarii, vor merge catre Secretariatul General al Guvernului.
+716,3 milioane lei sunt dedicati Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale.
+649,2 milioane lei ajung la Ministerul Dezvoltarii, Lucrarilor Publice si Administratiei.
+201,0 milioane lei sunt transferati catre Ministerul Public, cu scopul de a acoperi cheltuielile salariale.
+33,7 milioane lei vor fi directionati catre Minsiterul Sportului.
125,6 milioane lei, bani ce vor acoperi, printre altele si salariile, merg catre Ministerul Economiei.
+57 milioane lei merg catre plata salariilor din invatamant, deci in conturile Ministerului Educatiei.
+13,9 milioane lei ajung la Academia Romana.
+203,5 milioane lei vor ajunge in conturile Ministerul Cercetarii, Inovarii si Digitalizarii.
In cadrul proiectului, sumele dedicate fiecarei entitati in parte sunt atent detaliate. Spre exemplu, in situatia Ministerului Energiei, un domeniu in atentia tuturor in acest moment, situatia banilor e prezentata astfel: vorbim despre +2,482 miliarde lei, per sold. Sunt asigurate fondurile necesare la cheltuieli de personal (+5 milioane lei), pentru finantarea schemei de sprijin de compensare/plafonare preturi energie electrica/gaze naturale (+2,5 miliarde lei). Avand in vedere executia cheltuielilor bugetare s-au identificat economii la bunuri si servicii (-1,1 milioane lei), alte transferuri (-20 milioane lei) si cheltuieli de capital (-1,3 milioane lei).
-
DOCUMENT. Proiectul si nota de fundamentare pot fi consultate AICI
Foto: pixabay