Industria de armament, ca vector al depasirii crizei economice generate de pandemia COVID-19
Pandemia COVID-19 are si va avea inca si mai nefaste repecusiuni asupra economiei mondiale. In acest moment, amploarea acestora nu poate fi decat estimata. Ce va fi cu adevarat vom vedea. In mod cert, insa, Produsul Intern Brut la nivel global va fi mai mic, anul acesta, decat cel inregistrat anul anterior. Pentru ca PIB-ul sa-si revina, industria va trebui incurajata/ sustinuta/ ajutata sa functioneze la turatie maxima. Inclusiv industria de armament.
Conform studiului "Global Peace Index 2020" realizat de think tank-ul Institute for Economics & Peace (IEP), la nivel global pacea nu se simte prea bine.
Desi numarul victimelor actiunilor teroriste a scazut la 8.000 in anul 2019, fata de varful de peste 33.000 inregistrat in 2015, conflictele violente (intre state si in interiorul acestora) au crescut.
Anul trecut, nu mai putin de 96 de tari au fost implicate in astfel de conflicte, iar impactul pandemiei COVID-19 va face sa creasca numarul si amploarea conflictelor violente in intreaga lume.
Pe plan intern, multe tari se vor confrunta cu escaladarea conflictelor sociale interne, datorita cresterii somajului si a accentuarii inegalitatilor sociale.
Conform lui Steve Killelea, directorul executiv al IEP, efectele pandemiei ar putea anula multi ani de eforturi depuse pentru dezvoltarea socio-economica la nivel global.
Totodata, pacea mondiala s-a deteriorat continuu in ultimii 10 ani si este de asteptat ca aceasta tendinta sa se accentueze in perioada post-pandemie.
Pentru tarile dezvoltate, pacea reprezenta un handicap economic, prin reducerea ponderii industriei de armament in PIB-ul national.
Iar PIB-ul trebuie, musai, sa creasca dupa scaderea provocata de efectele generate de pandemia COVID-19.
Opusul pacii este razboiul, iar razboiul stimuleaza industria de armament, in vreme ce pacea inhiba aceasta industrie.
Altfel spus, oricat de cinic ar parea, razboiul duce la cresterea PIB-ului tarilor producatoare si exportatoare de armament, in vreme ce pacea le erodeaza Produsul Intern Brut.
Ajunsi in acest punct, sa amintim ca, in intervalul 2014-2018, cei mai mari exportatori de armament (valoric) au fost: Statele Unite (cu o cota de piata de 36% din comertul total cu armament), Rusia (21%), Franta (7%), Germania (6%) si China (5%). Aceste cinci tari sunt responsabile de 75% din exportul de armament la nivel global.
Conform datelor furnizate de Stockholm International Peace Research Institute (institut international independent care efectueaza cercetari asupra conflictelor armate si industriei de armament) la ora actuala comertul global cu armament a atins cel mai ridicat nivel de la al doilea Razboi mondial incoace.
Sub efectul COVID-19, aceasta tendinta se va mentine si chiar se va accentua.
Pentru "desfacerea" productiei de armament este, fireste, nevoie de asa-zise "teatre de operatiuni". Unul dintre aceste "teatre" este, prin traditie, Orientul Mijlociu, zona in care principalul furnizor de armament si de echipamente militare sunt Statele Unite - peste jumatate din exporturile totale de armament ale SUA iau calea acestei regiuni.
Sa fie, in sfarsit, pace in Orientul Mijlociu? O fi frumos dar nu este deloc profitabil.
In acelasi timp, industria militara are si rolul de a asigura "pacea sociala" in tarile mari producatoare si exportatoare de armament, prin asigurarea foarte multor locuri (sigure) de munca.
De fapt, industria de armament asigura cele mai sigure locuri de munca. Ba chiar, in vreme de criza, atunci cand celelalte job-uri devin tot mai volatile, locurile de munca din industria militara devin tot mai stabile.
Astfel stand lucrurile, o proiectie obiectiva pentru viitorul apropiat al omenirii nu prea arata bine.
Sursa foto: pexels.com