Perspective economice, in contextul inflatiei agresive: vine recesiunea in Zona Euro?
recesiuneperspective economicepreviziuni economice
Inflatia din SUA a atins maximul ultimilor 40 de ani in mai, cand preturile de consum au crescut cu 8,6%. Aceasta tara nu este singura care a resimtit cresterea costurilor: majoritatea statelor europene, precum si Israel si Coreea de Sud, au inregistrat cresteri puternice ale inflatiei de la inceputul pandemiei.
In prezent, atentia investitorilor europeni este concentrata asupra Bancii Centrale Europene (BCE), care urmeaza sa aiba o intalnire critica luna viitoare.
Banca Centrala din Zona Euro a anuntat ca va majora ratele dobanzilor pentru prima data in ultimii 11 ani, dar investitorii sunt mai interesati daca institutia va urma o continuare a inaspririi politicii monetare pe termen mediu.
BCE a anuntat ca va exista o alta crestere in septembrie, dar incertitudinea se bazeaza in prezent asupra perioadei ulterioare, avand in vedere ca perspectivele economice ale blocului tind sa devina tot mai sumbre.
Cresterea ratelor dobanzilor ar putea incetini si mai mult cresterea economica.
In acest context, membrul BCE si guvernatorul Bancii Centrale a Austriei, Robert Holzmann, a declarat ca va fi necesara o evaluare a directiei in care se indreapta dezvoltarea economica si unde se afla inflatia si, dupa aceea, sa se decida daca exista suficient spatiu pentru a creste cu 25 sau 50 de puncte baza pana la ce nivel este considerat rezonabil.
In acest moment, Banca Centrala are o misiune foarte dificila, trebuind sa gestioneze niveluri record ale inflatiei si o deteriorare a perspectivelor economice.
BCE a prognozat in iunie o rata de crestere economica de 2,8% pentru Zona Euro in acest an, dar exista ingrijorari tot mai mari ca acest lucru nu se va materializa.
Prognozele BCE indica o incetinire a cresterii preturilor de consum in urmatorul an, inflatia totala fiind prognozata sa incetineasca de la 6,8% la 3,5% in 2023.
Cu toate acestea, estimarile sunt legate de multa incertitudine, in vreme ce razboiul din Ucraina continua, accelerarea crizei energetice si penuria aprovizionarii cu alimente cresc costul vietii.
Banca Centrala a organizat o intalnire de urgenta la inceputul acestei luni pentru a aborda situatia cresterii costurilor de imprumut pentru asa-numitele „natiuni europene periferice”.
BCE a spus ca va dezvolta un nou instrument pentru a aborda aceste riscuri. Totusi, pietele au ramas cu intrebari privind momentul in care va fi implementat instrumentul si cat de departe va ajunge.
Investitorii sunt ingrijorati de lipsa unui plan credibil de abordare a asa-numitei „fragmentari”, adica majorari nejustificate ale costurilor de indatorare ale tarilor mai slab dezvoltate din Zona Euro, in comparatie cu tarile mai puternice din punct de vedere economic.
Conform unor comentarii oferite CNBC de catre Mario Centeno, membru al bancii centrale, institutia vizeaza implementarea unui instrument de backstop. Acesta este special conceput pentru combaterea fragmentarii si este necesar pentru a asigura transmiterea ordonata a politicii monetare in tarile din Zona Euro.
Pana acum, presedintele BCE, Christine Lagarde, a fost vaga cu privire la modul in care va fi utilizat instrumentul si cand va fi gata, precum si la ce conditii ar putea fi impuse tarilor care beneficiaza de achizitii de obligatiuni in cadrul programului.
Intre timp, datele din diferite state europene prezinta o imagine difuza
Inflatia din Spania a avansat pana la valori de doua cifre in iunie, ceea ce a reprezentat o noua surpriza pozitiva a presiunilor asupra preturilor din Zona Euro.
Rata anuala armonizata a inflatiei a crescut la 10% in iunie de la 8,5% in mai.
Varianta normala a inflatiei a fost de 10,2%, cu mai mult de un punct procentual peste nivelul median prognozat de 9%, indicat de un sondaj al Reuters.
Astfel, inflatia din statul iberic a atins cel mai ridicat nivel din 1985.
Pe de alta parte, o veste optimista a venit din Germania, unde inflatia headline a scazut in iunie pentru prima data din ianuarie.
Potrivit datelor preliminare publicate miercuri de biroul german de statistica Destatis, preturile de consum au crescut cu 7,6% de la un an la altul, sub prognoza de 8% a sondajului Wall Street Journal.
La nivel unitar, inflatia din Zona Euro a accelerat la un maxim istoric. Decalajul dintre cea mai mare si cea mai scazuta rata a inflatiei dintre cei 19 membri ai uniunii valutare a crescut, de asemenea, la un maxim istoric.
Scala variaza de la Malta, unde preturile de consum au crescut cu 5,6% luna trecuta, pana la Estonia, unde inflatia a atins 20,1%.
Aceasta este o diferenta de peste 14 puncte procentuale, cea mai mare valoare de la lansarea monedei unice europene din 1999.
Interesul in aceasta saptamana se va orienta catre raportul privind inflatia din Zona Euro, care este programat sa fie publicat vineri.
In acest context, parerile sunt impartite privind directia de evolutie a economiei, subliniind cat de complexa si dificil de anticipat este situatia.
Morgan Stanley a avertizat cu privire la riscul ca decizia Rusiei de a reduce livrarile de gaz catre Europa sa impinga economia regiunii in recesiune in acest an.
Economistii bancii au spus ca se asteapta ca economia Zonei Euro sa se contracte timp de doua trimestre, inainte de a relua cresterea in al doilea trimestru al anului viitor.
Revizuirea prognozei a fost o urmare a riscului de reducere a fluxurilor de gaze din Rusia in Europa precum si de semnele ca moralul consumatorilor si al afacerilor este grav afectat din cauza inflatiei ridicate.
Acest mediu agitat nu ajuta performantele pietelor de capital, incertitudinea si nesiguranta fiind doi dintre „cei mai mari dusmani” ai investitorilor.
In timp ce, de obicei, este nevoie de cel putin 12 luni pentru ca o modificare a ratei dobanzii sa aiba un impact economic larg raspandit, raspunsul pietei de valori la o schimbare este adesea mult mai rapid.
Pietele vor incerca de cele mai multe ori sa includa in pret asteptarile viitoare cu privire la majorari ale ratelor si sa anticipeze actiunile FOMC inainte de a fi oficializate.
Actiunile din pietele emergente (EM) sunt in drum catre marcarea celei mai slabe performante din primele 6 luni ale anului din ultimii 24 de ani, investitorii temandu-se de inflatia ridicata si de potentialele efecte negative ale inaspririi conditiilor monetare asupra economiei globale.
Indicele MSCI EM pierde aproximativ 16% la momentul redactarii, marcand a doua cea mai ampla depreciere din 1993.
Etalonul de referinta a scazut cu peste 20% in primele sase luni ale anului 1998, cand criza financiara asiatica a afectat pietele.
Cateva luni mai tarziu, Rusia a intrat in incapacitate de plata in privinta datoriei locale.
Din nou, scenariul actual este pus sub presiune de o multime de factori de risc: exista temeri ca majorarile agresive ale ratei dobanzii de catre Rezerva Federala pentru a reduce inflatia din SUA ar putea duce cea mai mare economie a lumii in recesiune, creand panica si in tarile emergente.
Rusia a intrat recent in incapacitate de plata a datoriei sale suverane in valuta straina pentru prima data de la Revolutia Bolsevica (1918), iar China inca incearca sa renunte la restrictiile pandemice.
Pietele emergente s-ar putea confrunta in continuare cu un mediu dificil, de cele mai multe ori, indicii din aceste economii urmarind evolutia pietei ample si in special a exemplului trasat de SUA.
In acest context, a doua jumatatea a anului ar putea sa aduca o abordare similara, motiv pentru care o atitudine mai prudenta ar putea fi utila.
Temerile legate de schimbarea hawkish a abordarii Rezervei Federale s-au alaturat incertitudinii geopolitice pentru a impinge S&P 500 intr-o corectie in acest an, dar datele istorice sugereaza ca o politica monetara mai stricta a fost adesea insotita de castiguri solide ale pietei de capital.
Multi investitori se tem ca anul acesta ar putea fi un scenariu mai diferit decat in majoritatea cazurilor, deoarece pietele se confrunta cu o inflatie in crestere.
Pe termen scurt, majorarile de dobanda au avut tendinta de a afecta cotatiile de pe pietele bursiere. O analiza efectuata de Evercore ISI a patru cicluri inasprire a conditiilor monetare a constatat ca S&P 500 a scazut in medie cu 4% in prima luna de dupa inceperea ciclului.
Totusi, indicele inregistra o apreciere in medie de 3% la sase luni de la prima majorare a dobanzii si de 5% la 12 luni de la prima ajustare.
Aceasta ipoteza este consolidata si de alte analize.
S&P 500 a revenit in medie cu 7,7% in primul an in care Fed a majorat ratele, potrivit unui studiu Deutsche Bank asupra a 13 cicluri de majorare a dobanzii incepand din 1955.
O analiza a celor 12 cicluri de majorare a ratelor de catre Truist Advisory Services a constatat ca S&P 500 a inregistrat un randament total la o rata medie anualizata de 9,4% pe durata acestor cicluri, inregistrand evolutii pozitive in 11 dintre acele perioade.
Cresterea preturilor reprezinta o adevarata povara sociala, iar, de multe ori, institutiile guvernamentale sunt puse sub presiune sa ia anumite masuri.
In SUA, autoritatile statale incearca sa ofere diferite tipuri de ajutoare.
De exemplu, in California ar putea fi oferite noi cecuri guvernamentale. Aceasta masura ar face parte dintr-un pachet de reducere a inflatiei in valoare de 17 milioane de dolari. Se estimeaza ca 23 de milioane de locuitori din California vor fi eligibili, iar valoarea totala a unui cec poate ajunge la 1.050 de dolari.
In Franta, decidentii politici elaboreaza un proiect de lege care va contribui la cresterea puterii de cumparare a gospodariilor prin cresterea unor forme de asistenta guvernamentala cu 4%. Costul se va ridica la 8 miliarde de euro intre iulie si aprilie anul viitor.
Desi, la prima vedere astfel de masuri sunt primite cu bratele deschise de catre populatie, nu fac altceva decat sa accentueze presiunile inflationiste.
O asemenea decizie poate sa functioneze in detrimentul deciziilor luate de Banca Centrala si ii pot ingreuna misiunea.
Explicatiile ne-au fost oferite de expertul Radu Puiu, XTB, unul dintre cei mai mari brokeri de instrumente derivate din lume si o companie completa de investitii listata pe Bursa de la Varsovia.
Foto: pixabay
RSS Flux RSS 2.0
Sitemap XML