Taxe mai mari, bani mai putini la buget. 2024 va lovi Guvernul Romaniei fix unde-l doare mai tare

Expertul vorbeste despre o “a doua versiune mult mai sangeroasa  (de modificari fiscale) pentru sectorul privat”, care adauga o multime de taxe suplimentare. Printre acestea se numara impozitarea dobanzilor din obligatiuni, suprataxarea sectorului bancar, taxarea minima a companiilor cu venituri de peste 50 de milioane de euro si asa mai departe. 

Iancu Guda se declara revoltat de aceasta suprataxare a sistemului privat, incercand sa explice ca “tot poporul va plati aceste taxe, prin cresterea preturilor, a dobanzilor si a inflatiei”. Fara discutie, suprataxarea sectorului privat poate avea consecinte directe asupra populatiei si a bugetului in ansamblu. Mai ales in conditiile in care ne aflam in fata unui an 2024 electoral, cu patru randuri de alegeri, in care este extrem de putin probabil ca risipa din sectorul public sa fie redusa. 

Costurile suplimentare vor fi transferate catre consumatori 

Suprataxarea companiilor poate duce la transferul acestor costuri catre consumatori. Companiile pot majora preturile produselor si serviciilor pentru a acoperi taxele suplimentare, afectand direct portofelul cetatenilor. Totodata, taxele suplimentare pot afecta profitabilitatea si potentialul de crestere al afacerilor. Acest lucru poate duce la restrangerea locurilor de munca sau la incetinirea crearii de noi oportunitati de angajare, influentand astfel veniturile populatiei.

Practic, suprataxarea sectorului privat poate fi perceputa ca o suprataxare a populatiei, deoarece impactul se resimte direct asupra cetatenilor. Reducerea veniturilor, cresterea costurilor si diminuarea beneficiilor sociale si economice pot afecta nivelul de trai al populatiei in ansamblu. Este important ca politica fiscala sa ia in considerare aceste consecinte si sa echilibreze nevoile bugetare cu impactul asupra cetatenilor si al economiei in general.

“Taxe mai mari, venituri fiscale mai mici. SAC. Prinsi la colt, frustrati de risipa din bugetul public si dezamagiti ca onestitatea lor este suprataxata (mai pe romaneste, au fost luati de fraieri si pedepsiti), antreprenorii microintreprinderilor cu profituri mari cred ca se vor intoarce la comportamentul dinainte de 2016, adica nu vor mai declara profitul, incarcand firma cu tot felul de cheltuieli personale, sau chiar mutand sediul afacerilor in alte tari mai prietenoase”, transmite Iancu Guda prin intermediul blogului sau.

Cele mai afectate de aceste modificari fiscale se vor dovedi microintreprinderile. Potrivit statisticilor, in Romania exista peste 171.000 de microintreprinderi cu venituri intre 60.000 si 500.000 de euro, cu aproape 670.000 de angajati. Toate acestea vor avea de platit un impozit mediu de aproximativ 5% din cifra de afaceri, iar cei care au declarat profitul real peste pragul de 30% recent introdus vor avea de platit un impozit de aproximativ 10% din cifra de afaceri, adica de 9 ori mai mult decat in prezent. 

"Concret, o microintreprindere are venituri medii de circa 100.000€, cu un profit actual real de 20% inseamna un impozit de 16% × 20% × 100.000 = 3200€, adica circa 250€ / luna, sau 10€ / zi. Credeti ca este fezabil sa mearga un inspector fiscal 2–3 zile sa verifice sute de bonuri fiscale ca sa identifice acele cheltuieli de interes personal si sa creasca veniturile la buget cu 10€ / zi de efort (costurile lui fiind de cateva ori mai mari)? Va inselati", continua el cu explicatia. 

      Citeste si: Lista modificarilor fiscale care intra in vigoare de la 1 ianuarie, cu mare impact in mediul privat. De ce sunt atat de toxice pentru firmele din toate domeniile de activitate

Sursa foto: freepik.com

de Adrian Somai

Jurnalist Manager.ro