MAE se spala pe maini de dezastrul de la votul din Diaspora si arunca vina pe Iohannis
alegeri europarlamentarealegerireferendumteodor melescanucarmen danklaus iohannisdiaspora
Ministerul Afacerilor Externe a trimis un raport catre premierul Romaniei, Viorica Dancila, in care prezinta cauzele ce au transformat alegerile europarlamentare din 26 mai din Diaspora, in minisiune imposibila pentru sute de mii de romani care au fost nevoiti sa stea la cozi interminabile, ore in sir, pentru a vota. Mai mult decat atat, la inchiderea urnelor, la ora 21:00, 100.000 de romani au fost scosi din sectiile de votare din strainantate, inainte de a putea vota. Presedintele a cerut o ancheta in acest sens, la fel si partidele de Opozitie.
Dupa ce Iohannis a cerut demisia lui Teodor Melescan, ministrul de Externe, dar si a lui Carmen Dan, ministrul de Interne, spunand ca ei sunt principalii vinovati de dezastrul de la
alegerile europarlamentare din Diaspora, acuzandu-i chiar ca au sabotat intentionat votul pentru a bloca accesul cetatenilor in sectiile de votare, cei doi oficiali au raspuns clar si raspicat ca
refuza sa isi dea demisia, aruncand vina tot pe presedinte.'
Carman Dan a declarat ca nu are nimic sa isi reproseze si nu se lasa impresioata de solicitarile presedintelui, motiv pentru care nu isi va da demisia.
"Cererea demisiei este o idee cel putin nejustifiata. Politic ii spun ca nu ma intimideaza aceste cereri. O demisie o voi depune numai atunci cand partidul din care fac parte mi-o va cere. Nu-mi voi da demisia nici imediat, nici imediat", a declarat Carmen Dan.
In aceeasi ordine de idei, Teodor Melescanu refuza sa isi dea demisia si da vina pe Klaus Iohannis pentru votul dezastruos din Diaspora, spunand ca e vina presedintelui fiindca a organizat Referendumul in ziua alegerilor europarlamentare, iar acest lucru a ingreunat procedura.
Melescanu este la al doilea scandal. In 2014, la alegerile prezidentiale au fost cozi interminabile in Diaspora, iar la acea vreme oficialul le recomanda romanilor din afara sa voteze la sectii organizate la 400 de kilometri distanta. Atunci, Melescanu a demisionat.
Concret, atat Dan, cat si Melescanu, spun ca lucrurile ar fi decurs bine daca seful statului nu organiza referendumul in aceeasi zi cu alegerile europarlamentare. Mai mult decat atat, si Viorica Dancila considera ca nu are nicio vina, ba chiar un merit, fiindca a suplimentat numarul sectiilor de votare. Declaratia Vioricai Dancila este, intr-adevar, corecta, dar doar pe jumatate, spun romanii din Diaspora, care acuza ca, desi s-au deschis un pic mai multe sectii, multe dintre ele au fost mutate, iar in cele deschise erau fie prea putine stampile, fie insuficiente cabine de vot. Practic, acuza romanii, degeaba s-au suplimentat sectiile daca in sectii deschise in localitati cu mii de romani erau doar doua stampile.
DNA a deschis un dosar penal pentru a ancheta organizarea votului din Diaspora
Directia Nationala Anticoruptie (DNA) a intrat pe fir si a anuntat zilele trecute ca a deschis un
dosar penal privind modul de desfasurare al alegerilor europarlamentare din Diaspora.
DNA a deschis dosarul penal dupa ce a primit de la Parchetul General un numar de 42 de plangeri avand ca obiect nereguli privind exercitarea dreptului de vot de catre cetatenii din afara tarii.
"Ca urmare a transmiterii plangerilor, la data de 6 iunie 2019, in cadrul DNA a fost constituit un dosar penal in care se vor efectua acte de urmarire penala", anunta DNA.
Insa MAE pare a se spala pe maini, sustinad tot teoria lui Melescan si Dan, acuzand ca singurul lucru care impiedicat buna desfasurare a alegerilor a fost organizarea simultana cu referendumul.
Raportul Ministerului Afacerilor Externe, obtinut de Mediafax
Ministerul afacerilor Externe precizeaza inca de la inceput ca "potrivit Legii 33/2007 entitatea cu competente in coordonarea pregatirii si organizarii procesului de votare in strainatate este Biroul Electoral pentru Sectiile de Votare din Strainatate. MAE asigura, insa, potrivit Legii 33/2007, sprijin logistic, cum ar fi: distribuirea buletinele de vot si a stampilelor (art. 28 al. 3), completarea listelor pentru biroul de votare in cazul in care unii membri se recuza, cu aprobarea BESVS (art. 30 al. 1), dotarea sectiilor cu mobila si cabine de vot (art. 31 al. 10), asigurarea personalului tehnic auxiliar (art. 73 al. 6) si asigurarea bunei desfasurari a scrutinului in caz de anulare a alegerilor pentru frauda electorala (art. 25 al. 3). De asemenea, potrivit Legii 33/2007 coroborat cu OUG nr. 6/2019 si HG 81/2019, MAE publica in Monitorul Oficial numerotarea si locatiile sectiilor de votare.
Legea stabileste in mod clar ca BESVS vegheaza la organizarea din timp a sectiilor de votare din strainatate, urmareste si asigura aplicarea unitara si respectarea dispozitiilor legale privitoare la alegeri, rezolva contestatiile, totalizeaza numarul de voturi valabile exprimate in strainatate si le inainteaza BEC.
MAE a aprobat toate cererile misiunilor de constituire a sectiilor de votare in strainatate, respectiv a propunerilor inaintate de catre comunitatile de cetateni, totalizand un numar de 441 sectii de votare.
In comparatie cu alegerile europarlamentare anterioare, numarul sectiilor a fost dublat, iar in comparatie cu turul II de la alegerile prezidentiale din 2014 (unde acuzele au fost in acelasi sens, conform carora nu toti cetatenii au putut vota), numarul sectiilor a fost dublat (NL, BE, FR), triplat (AT si UK), in cazul Germaniei, crescut de 5 ori, iar in alte cazuri cresteri substantiale (IT, ES).
Pe 24 aprilie MAE a trimis la Monitorul Oficial lista sectiilor de votare. Pe 25 aprilie presedintele a semnat Decretul privind referendumul, publicat in Monitorul Oficial. MAE este obligat sa publice lista sectiilor de votare asa cum prevad OUG nr. 6/2019 si HG 81/2019, care stipuleaza termenul limita pana la care MAE a trebuit sa publice numerotarea si locatiile sectiilor de votare, mai exact data de 25 aprilie, tinand cont de faptul ca in zilele de 26 si 27 aprilie Monitorul Oficial nu asigura publicarea, fiind
zile libere nelucratoare.
Problema sectiilor de votare care vor trebui sa gestioneze doua scrutine a aparut in contextul anuntarii de catre Presedinte a referendumului in aceeasi zi cu alegerile europarlamentare. In aceste conditii, MAE a trimis in paralel o noua circulara tuturor ambasadelor atragand atentia ca este necesar sa se faca un efort deosebit pentru o activitate cat mai eficienta si a solicitat sefilor misiunilor diplomatice si consulare mobilizarea tuturor resurselor pentru desfasurare in cele mai bune conditii a procesului de vot. Derularea alegerilor pentru Parlamentul European in paralel cu referendumul a facut ca de la 2 minute, timpul de vot sa creasca la 7 minute, avand in vedere ca trebuiau completate doua liste (scris de mana), inmanarea a 3 buletine (pentru cei care au votat si la referendum) si depunerea lor in trei urne diferite.
Un alt element care a ingreunat procesul de vot se refera la organizarea si functionarea comisiilor din sectiile de votare. Potrivit Legii nr. 33/2007, birourile electorale ale sectiilor de votare din strainatate sunt constituite dintr-un presedinte, desemnat de seful misiunii diplomatice si un numar intre 2-6 membri, stabiliti de catre presedintele Biroului electoral pentru sectiile de votare din strainatate, la propunerea partidelor politice si organizatiilor cetatenesti apartinand
minoritatilor, aliante politice sau electorale.
In cazul in care numarul persoanelor propuse de acestea este insuficient, lista este completata de MAE cu alte persoane, cu o buna reputatie si fara apartenenta politica. In functie de numarul membrilor comisiei care se prezinta in dimineata zilei votarii la sectia de vot, se modifica si numarul de stampile utilizat efectiv. Mai exact, desi se poate aloca numarul maxim de 6 cabine si 6 stampile, numarul de stampile utilizat efectiv intr-o sectie de votare in timpul procesului electoral trebuie sa fie cel putin egal cu numarul de cabine, dar nu mai mare decat numarul membrilor prezenti ai comisiei.
Din pacate, cu unele exceptii, partidele politice nu si-au manifestat interesul de a desemna reprezentanti in comisiile sectiilor de votare, renuntand cu 1-2 zile inainte sa participe in comisiile Sectiilor de votare.
O alta cauza se refera la sistemul STS de monitorizare a prezentei la vot si de prevenire a votului ilegal (dublu). Fiecare sectie a fost dotata cu 1-2 tablete (una pentru a fi utilizata in procesul de votare si cealalta de rezerva). Problema nu a constat atat in functionarea sistemului, cat in deficientele antrenate de viteza redusa a Internetului in diferite tari si locatii.
Un alt factor l-a constituit implicarea unor grupuri de sustinatori ai unor anumite formatiuni politice, desi prevederile legale nu permit activitati electorale in ziua votarii. Mai mult, au existat actiuni coordonate de aducere la vot a unui numar mare de cetateni cu 5-6 autocare sau masini (turism electoral), ceea ce ducea in mod automat la o presiune majora asupra sectiilor de votare sau influentau deciziile alegatorilor. In mare parte, aceste grupuri au ramas in zona sectiilor de votare si dupa ce au votat si au creat incidente, pana la venirea fortelor de ordine, care au asigurat inchiderea sectiei de votare.
In acest sens, au fost chemati la consultari ambasadorii din tarile unde s-au inregistrat dificultati in cadrul celor doua procese electorale simultane din 26 mai 2019, pentru a fi identificate cauzele si responsabilitatile fiecaruia, precum si propunerile de modificare a sistemului de votare in sectiile din afara tarii.
In cadrul legislatiei actuale, chiar cu marirea semnificativa a sectiilor de votare, s-a dovedit ca Ministerul Afacerilor Externe si-a epuizat resursele pentru asigurarea logisticii alegerilor din strainatate (locatii, resurse umane si resurse financiare).
In aceste conditii, avem in vedere propuneri pentru schimbarea legilor electorale care se refera la votul din strainatate.
Este vorba de o propunere de vot anticipat prelungit (timp de 7 zile inainte de inchiderea procesului electoral). Aceasta ar elimina orice forma de birocratizare care ar putea sa ingreuneze procesul de votare in strainatate.
Alte modalitati, cum ar fi votul electronic sau prin corespondenta, acestea pot crea si alte probleme intrucat este nevoie de inscrierea prealabila a fiecarui cetatean (cu indicarea adresei de domiciliu/resedinta) pentru a-si putea exercita dreptul de vot.
MAE si-a indeplinit toate obligatiile legale care decurg din prevederile legislative in contextul acestor scrutine, pentru organizarea si desfasurarea sectiilor de votare din strainatate.”
Un produs media marca Rentrop&Straton 
