Bancherii centrali pun tunurile pe inflatie: la ce ar trebui sa ne asteptam de la sectorul bancar
inflatiescumpiribanci centrale
Reuniunea decidentilor din principalele banci centrale ale lumii a spulberat sperantele traderilor privind inversarea politicii actuale de combatere a inflatiei prin cresterea ratelor dobanzilor. De fapt, anuntul Fed - ca este gata sa faca tot ce este necesar pentru a reduce inflatia - a dus la o scadere cu 4% a pietelor americane.
Jerome Powell, presedintele Fed, considera ca refacerea stabilitatii preturilor va dura ceva timp si necesita utilizarea in forta a instrumentelor Fed pentru a aduce cererea si oferta intr-un echilibru mai bun. Reducerea inflatiei va necesita probabil o perioada sustinuta de reducere a cresterii economice si foarte probabil va aduce o oarecare deteriorare a conditiilor de pe piata muncii.
In timp ce ratele mai mari ale dobanzilor, cresterea mai lenta si conditiile restrictive de pe piata fortei de munca vor duce la scaderea inflatiei, masurile vor provoca, de asemenea, “suferinta” pentru familii si companii. Acestea sunt costurile reducerii inflatiei, dar un esec in restabilirea stabilitatii preturilor ar provoca dureri mult mai mari, a mentionat Jerome Powell.
Este foarte probabil ca Romania sa nu fie scutita de suferinta indusa de masurile antiinflationiste. In ultima minuta publicata, BNR a mentionat ca va fi testata capacitatea unor companii de a ramane viabile in contextul costurilor ridicate.
De asemenea, principalul factor determinant al cresterii PIB-ului in Romania va ramane probabil consumul privat si este posibil sa asistam la o incetinire in 2023, sub influenta cresterii graduale a ratelor dobanzilor dar si a altor factori. Cu toate acestea, bancile centrale din Europa Centrala si de Est au inceput ciclul de majorare a dobanzilor mai devreme si au acum optiunea de a face o pauza, daca datele economice permit asta. In august, Banca Nationala a Cehiei a mentinut neschimbata rata dobanzii la 7%. Insa BCE nu se afla in aceasta pozitie.
Isabel Schnabel, membra a Comitetului executiv al BCE, a mentionat in discursul sau ca bancile centrale ar trebui sa actioneze cu hotarare impotriva "riscului ca oamenii sa inceapa sa se indoiasca de stabilitatea pe termen lung a monedelor noastre traditionale". Cu cat inflatia ramane mai mult timp la un nivel ridicat, cu atat mai mare este riscul ca publicul sa-si piarda increderea in capacitatea bancilor centrale de a pastra puterea de cumparare, potrivit doamnei Schnabel. Prin urmare, bancile ar trebui sa actioneze in forta.
Cu o rata a dobanzii actuale de 0,5% si o inflatie comparabila cu cea americana, BCE este inca departe de rata dobanzii de 2,5% a Fed. Inflatia anuala din SUA pentru luna iulie este de 8,5%, iar in Europa inflatia este similara daca ne uitam la media din zona euro - 8,9% si Uniunea Europeana - 9,8%. In timp ce Germania a inregistrat 7,5%, iar Franta 6,1%, in tarile baltice inflatia se situeaza in jurul valorii de 22%, Cehia si Bulgaria sunt la 17,3%, Polonia la 15,6%, iar Romania la 14,96%. In Europa, preturile ridicate la energie imping inflatia in sus, in timp ce estimarile privind cresterea economica scad, iar multi analisti vad iminenta unei recesiuni. Adaugand in ecuatie deprecierea euro cu peste 12% fata de dolar in acest an si tranzactionarea acum sub paritate, mai multe voci din cadrul BCE cer o majorare a dobanzii cu cel putin 0,5% in septembrie.
Simpozionul de la Jackson Hole a aratat clar ca in SUA si in Europa este timpul sa se actioneze pentru a reduce agresiv inflatia, chiar daca acest lucru inseamna sacrificarea unei parti din cresterea economica. Prin urmare, este foarte probabil ca politica de majorare a ratelor dobanzilor sa continue. Mai degraba mai devreme decat mai tarziu, acest lucru va avea un impact asupra pietei muncii, a salariilor si a consumului.
Explicatiile ne-au fost oferite de analistul eToro, Bogdan Maioreanu.
Foto: freepik.com
Un produs media marca Rentrop&Straton 
