Din lac, in put: Noul indice pentru calcularea dobanzilor la credite in lei creste brusc. Analist: Guvernul a incercat o mica pacaleala
roborirccdobanzicreditefinanciar bancar
Desi lansat de doar cateva zile, noul indice de referinta pentru calculul dobanzilor ratelor la creditele in lei, face o surpriza neplacuta romanilor care sperau ca, odata cu disparitia ROBOR, vor plati mai putini bani la ratele lunare. Indicele creste brusc, marti, de la 2,36% la 2,63%.
Bancile au inceput sa reduca dobanzile la creditele in lei dupa intrarea in vigoare a noului indicator IRCC. Cinci banci mari, care au publicat noile oferte de creditare, au redus dobanzile cu pana la un punct procentual.
Unele dintre ele au majorat marja, celalalt indicator care compune dobanda, pentru a compensa o valoarea mai mica a IRCC in comparatie cu ROBOR. Astfel, ratele la creditele noi vor fi cu pana la 10 la suta mai mici decat inainte.
Cele mai mari reduceri sunt aplicate de CEC Bank, ING Bank si Raiffeisen Bank, care nu au modificat marjele creditelor. BCR si Banca Transilvania au crescut marjele cu pana la 0,3 la suta.
BNR a publicat joi valoarea noului indice in functie de care se vor calcula dobanzile creditelor in lei in urmatorul trimestru. Aceasta este de 2,36%, mai mica decat nivelul ROBOR de joi, de 3,32%.
Insa IRCC nu ramane "cuminte" la valoarea stabilita initial si face un salt de aproape 0,3 puncte procentuale. Aceasta crestere ii face pe analistii financiari sa priveasca cu scepticism noua formula despre care Guvernul are doar cuvinte de lauda si pe care a promovat-o ca fiind o solutie pentru ieftinirea creditarii pe plan local.
Dragos Nechifor, analist financiar: „Observam aceasta crestere, sa luam in considerare ca valoarea 2,36% este aferenta trimestrului patru din 2018, atunci cand Roborul era si el mai mic, in jur de 3%. Ulterior, Roborul a crescut in zona de 3,3-3,4%, in primul trimestru din 2019, deci nu ne puteam astepta ca acest nou indicator sa fie mai mic sau egal ca inainte, ci tot mai mare.
Ideea este ca eu cred ca diferenta dintre Robor si IRCC se va pastra in jur de 0,5%. Da, Guvernul a incercat o mica pacaleala, dar eu consider ca i-a iesit. Sunt 3-4 entitati care actioneaza in piata aceasta: guvernul care a intervenit si a schimbat acest indicator, iar acum toata populatia stie ca ratele romanilor au scazut, vorbim de banci, care si-au reglat oferta destul de repede, cu mici majorari ale marjei, in jur de 0,5%, care au estompat diferentele dintre IRCC si Robor, ceea ce inseamna ca bancile vor incasa aceiasi bani ca si pana acum, si mai sunt consumatorii care au credite, singurii care isi vor da seama ca e o pacaleala, pentru ca nu vor simti o reducere a ratelor. Dar cei care nu au credite vor crede ca cei cu rate la banca platesc acum mai putin. Deci toata lumea castiga, mai putin consumatorii cu credite bancare”.
Insa previziunile negative despre evolutia IRCC nu sunt o noutate. Inca dinainte a fi lansata noua formula de calcul a dobanzilor, analistii financiari s-au indoit de eficienta ei, spunand ca nu doar ca nu va contribui la diminuarea ratelor lunare, ba chiar le-ar putea creste.
Expert financiar: Robor va atinge 4%
ROBOR va ajunge la finalul anului la 4%, iar euro la 4,8 lei, a explicat Iancu Guda, presedintele Asociatiei Analistilor Financiari.
Iancu Guda nu vede cu ochi buni evolutia economica a Romaniei in perioada imediat urmatoare. Potrivit expertului financiar, Guvernul se confrunta cu grave probleme la ora actuala si nu vrea sa recunoasca ca nu mai sunt bani. De aici, in loc sa aplice politici fiscale relaxante pentru firme si sa nu mai intervina fortat in economie cu masuri care mai de care mai aberante, Guvernul procedeaza fix invers. Forteaza economia marind salariile minime din pix, pune presiune pe firme, iar rezultatul il vedem cu totii, in inflatie. Pe de alta parte, "daca e lapte si miere de ce a luat Guvernul luna trecuta trei miliarde datorie?" se intreaba retoric analistul.
Guda spune ca a atras atentia Guvernului inca de acum 3 ani, avertizand cu privire la pericolul pe care il reprezinta cresterea ROBOR.
"Am ridicat semnale de alarma inca din august 2017, cand ROBOR la trei luni era la 0,7 - o,8, am avertizat ca se va apropia de 3% pana la finele lui 2018 si ca va depasi 3% in prima parte a lui 2019 si s-a intamplat.
Atat timp cat vom avea inflatie ridicata vom avea si dobanzi ridicate. Piata decide prin cerere- oferta, inflatie, nivelul dobanzii si acestea reflecta nivelul de inflatie. Daca lichididatea e mica, atunci dobanzile cresc, companiile trebuie sa fie competitive, daca firmele romanesti nu investesc ca nu au predictibilitate fiscala, atunci avem importuri - avem nivel record de importuri, importam produse de retail si consumam pe banii copiilor nostri ca avem datorii", a explicat Iancu Guda.
Analistul descrie scurt si la obiect, principalele caracteristici ale economiei romanesti din acest moment: cresteri de importuri, deficit comercial record, cel mai mare din ultimul deceniu, inflatie si dobanzi -, conluzionand ca "politica nu trebuie sa fie separata de economie".
Guda vorbeste in continuare despre majorarea salariilor fara consultarea mediului privat si fara o analiza de impact, lucru care a mai ingropat afacerile din Romania la inceputul anului. Inca de cand a fost impusa cresterea salariului minim brut, IMM-urile au fost scandalizate si au spus ca vor raspunde in consecinta acestei cereri, prin concedieri, scumpiri, insolventa si faliment, pentru ca pur si simplu povara fiscala este si asa greu de dus, iar aceasta masura nu face decat sa le inrautateasca situatia.
"Daca credem ca stabilim din pix salarii si dobanzi, fara sa tinem cont de inflatie vom forta economia. Credem ca revizuim, dar nu schimbam. Luam fata romanilor cu declaratii si masuri economice, dam cu pixul o lege, ca sa fie atata ROBOR", spune analistul, referindu-se la ultima traznaie a Guvernului, de a modifica calculul ROBOR.
Dupa ce s-au sucit de doua-trei ori asupra celor care vor intra la noul calcul, ba ca doar noile credite accesate, ba ca si cele deja in derulare, autoritatile au decis ca noul ROBOR sa se aplice pentru creditele noi, iar cele vechi sa faca o refinantare. Intre timp, un senator ALDE a cerut aplicarea formulii la toate creditele si ramane de vazut daca Parlamentul va adopta aceasta masura.
Din acest punct pleaca si alte probleme
Concret, noul indice de referinta al dobanzilor creeaza o diferenta intre dobanda la creditele noi si cea la creditele aflate in derulare. Deocamdata, in favoarea creditelor noi, mai tarziu poate ca situatia se va schimba. Dar diferenta de dobanda ofera senzatia unei oportunitati. Mai clar, consumatorii care au credite in derulare isi vor dori sa beneficieze si ei de dobanzi mai mici, adica de indicele de referinta. Ceea ce nu va fi deloc simplu.
Iar statul are grija sa incurce si mai mult situatia. Astfel, la inceputul saptamanii, Ministerul Finantelor a publicat un comunicat in care se arata ca si pentru programele guvernamentale derulate cu garantia statului, precum Prima casa, Prima masina si Investeste in tine, se va aplica indicele de referinta. Confuzie totala.
Joi, reprezentanti ai Bancii Nationale si analisti bancari au explicat ca indicele IRCC nu se aplica imprumuturilor acordate prin programul Prima casa. Motivul era destul de clar, in sensul ca, spre exemplu, Prima casa este un program legiferat separat, cu conditii speciale. De aceea, pentru ca indicele nou sa se aplice si programului Prima casa ar trebui schimbata legislatia specifica. Ordonanta 114 si ordonanta 19 nu fac acest lucru, adica nu schimba legislatia. In aceste conditii, este imposibil de spus pe ce se bazeaza Ministerul Finantelor atunci cand afirma ca indicele se aplica si acestor programe speciale.
Sau poate explicatia o gasim intr-un paragraf al comunicatului institutiei de stat. Astfel, aplicarea indicelui pentru programele guvernamentale de creditare nu s-ar baza pe actualizarea legislatiei, ci pe „acordul partilor formalizat prin act aditional la contractul de credit”, se arata in comunicat.
Cu alte cuvinte, Ministerul Finantelor instiga milioane de consumatori, care au credite in derulare, sa preseze asupra bancilor sa fie de acord cu inlocuirea ROBOR cu indicele IRCC si incheierea unui act aditional in acest sens.
Este evident ca, in acest moment, bancile vor refuza o schimbare a dobanzii la contractele aflate in derulare. Motivul este simplu: bancile si-au facut un plan de afaceri pe baza creditelor contractate deja. O modificare in jos a dobanzii schimba complet calculele bancherilor.
Ce mai conteaza rationamentul bancherilor. Noul indice a impuscat doi iepuri dintr-un foc. Le arata consumatorilor ca politicienii puterii le vor binele si le ofera o reducere a dobanzilor. Doar ca bancile "rele” nu accepta scaderea dobanzilor. Astfel, atacurile politicienilor asupra sistemului bancar vor fi inlocuite de furia consumatorilor care se vor duce la ghiseele bancare cerand dobanzi mai mici.
Chiar daca noul indice ar putea fi doar un foc de paie, analistii estimeaza ca pana la sfarsitul acestui an el va fi egal sau mai mare decat ROBOR-ul.
Analist financiar: "Ratele romanilor nu vor scadea"
Analistul financiar Dragos Cabat a afirmat, ca problema noului ROBOR "e o chestie de nuanta”.
"Cine stabileste ce e calculat corect si incorect? E un mod de calcul fata de un alt mod de calcul. Deci, este o poveste. Ceea ce nu spune senatorul, fie ca nu stie, fie ca nu vrea, este aceasta volatilitate mai mare a indicelui corect”, a adaugat el.
Cabat a mai atras atentia ca noul ROBOR, daca va fi aplicat, va avea o mai mare volatilitate la termen scurt si ca in termen lung diferenta va fi insesizabila. Asta inseamna ca pe termen lung ratele pot fi mai mici, dar si mai mari.
"Intreaga poveste cu a refinanta creditele cu noul ROBOR nu se justifica in niciun fel, a fost doar o initiativa populista a politicienilor”, a subliniat analistul financiar.
Un produs media marca Rentrop&Straton 
