Dobanzile bancare, tinute in frau de BNR. Decizie de ultima ora luata de Mugur Isarescu
dobanzi bancarebnrpolitica monetara
Decizie de ultima ora luata de Banca Nationala a Romaniei (BNR), pe piata monetara. Institutia condusa de guvernatorul Mugur Isarescu da un semnal pozitiv dobanzilor, mentinand dobanda de referinta la valoarea de 7%.
Romania a ajuns sa aiba o
dobanda pe politica monetara de 7%, in incercarea BNR-ului de a lupta cu inflatia. Dobanda-cheie e principalul instrument al bancherilor centrali, la care apeleaza cand se confrunta cu valuri de scumpiri in economie. Tocmai de aceea, marile banci centrale ale lumii au majorat in ultimul an dobanda, fie ca vorbim de Fed-ul din SUA sau de Banca Centrala Europeana, totul din cauza fenomenului inflationist international.
Cum inflatia in Romania face pasi in spate, BNR nu se mai vede nevoita sa majoreze dobanda si nici sa inaspreasca si mai mult conditiile de pe piata monetara.
Totusi, persista multe pericole la adresa economiei, si nu ne putem permite inca o scadere a dobanzii pe politica monetara.
"Consiliul de administratie al Bancii Nationale a Romaniei, intrunit in sedinta de astazi, 5 iulie 2023, a hotarat urmatoarele:
-
mentinerea ratei dobanzii de politica monetara la nivelul de 7,00 la suta pe an;
-
mentinerea ratei dobanzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 8,00 la suta pe an si a ratei dobanzii la facilitatea de depozit la 6,00 la suta pe an;
-
mentinerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele in lei si in valuta ale institutiilor de credit", a informat BNR.
"Rata anuala a inflatiei si-a accelerat scaderea in primele doua luni ale trimestrului II, coborand de la 14,53 la suta in martie, la 10,64 la suta in mai, in linie cu previziunile, in principal ca efect al accentuarii trendului descendent al dinamicilor preturilor energiei si combustibililor, sub impactul unor efecte de baza, al diminuarii cotatiei titeiului si al schemelor de plafonare a preturilor la electricitate si gaze naturale.
In acelasi timp, rata anuala a inflatiei CORE2 ajustat a continuat sa se reduca gradual in acest interval, conform asteptarilor, ajungand la 13,6 la suta in mai, de la 14,6 la suta in martie, pe fondul intensificarii efectelor de baza dezinflationiste, al descresterii cotatiilor marfurilor, prioritar agroalimentare, si al ajustarii descendente a anticipatiilor inflationiste pe termen scurt. Actiunea acestora a devansat influentele de sens opus ce au continuat sa vina din transferarea treptata asupra preturilor de consum a costurilor crescute ale firmelor, inclusiv a celor salariale, precum si din conservarea marjelor de profit, in contextul unei cereri de consum inca solide.
Rata anuala a inflatiei calculata pe baza indicelui armonizat al preturilor de consum (IAPC – indicator al inflatiei pentru statele membre UE) a scazut la 9,6 la suta in luna mai, de la 12,1 la suta in martie 2023. Totodata, rata medie anuala a inflatiei IPC si cea calculata pe baza IAPC s?au redus in mai la 14,7 la suta si la 12,8 la suta, de la 15,3 la suta, respectiv 13,2 la suta, in martie, ramanand inferioare celor prevalente in regiune si in tarile baltice", a transmis BNR.
Potrivit actualelor evaluari, rata anuala a inflatiei va continua sa scada in urmatoarele luni in linie cu cea mai recenta prognoza pe termen mediu (mai 2023), in principal sub influenta efectelor de baza si a corectiilor descendente consemnate in trimestrele precedente de cotatiile unor marfuri.
Ce pericole vede BNR pentru economie
Incertitudini si riscuri la adresa perspectivei decurg totusi din masura de plafonare temporara a adaosului comercial la produse alimentare de baza si din reducerea suplimentara a livrarilor de petrol anuntata de tarile OPEC.
In acelasi timp, razboiul din Ucraina si sanctiunile asociate continua sa genereze incertitudini si riscuri insemnate la adresa perspectivei activitatii economice, implicit a evolutiei pe termen mediu a inflatiei, iar absorbtia fondurilor europene, in principal a celor aferente programului Next Generation EU, este conditionata de indeplinirea unor tinte si jaloane stricte in implementarea proiectelor. Ea este insa esentiala pentru realizarea reformelor structurale necesare, inclusiv a tranzitiei energetice, dar si pentru contrabalansarea, cel putin partiala, a impactului contractionist al socurilor pe partea ofertei, amplificat si de inasprirea conditiilor economice si financiare pe plan international.
Incertitudini si riscuri crescute sunt asociate conduitei politicii fiscale si celei de venituri, date fiind caracteristicile executiei bugetare din primele cinci luni ale anului, precum si majorarile salariale recente sau potentiale din sectorul public, dar si masurile fiscal-bugetare ce ar putea fi implementate in vederea continuarii consolidarii bugetare conform angajamentelor asumate in cadrul procedurii de deficit excesiv.
Foto: freepik.com
Un produs media marca Rentrop&Straton 
