Medicament contra inflatiei: majorarea dobanzii de politica monetara de catre Banca Nationala a Romaniei
crestere dobanda bnrmasuri antiinflatiemasuri bnr inflatie
Sedintele Consiliului de administratie al Bancii Nationale a Romaniei dedicate dobanzii de politica monetara se desfasoara dupa un calendar batut in cuie si anuntat cu mult timp inainte. Masura este luata tocmai pentru ca eventualele modificari si interventii sa nu fie considerate pompieristice.
Insa, cu toata rigoarea sa, pana si
Banca Nationala a trebuit sa actioneze intempestiv, la inceputul pandemiei si al starii de urgenta, reducand dobanda, nu cu 0,25%, cum face de obicei, ci cu 0,50%, la 2%.
Ulterior, BNR a redus indicatorul la 1,75%, 1,5% si 1,25%, la inceputul acestui an. Prin reducerea dobanzii, BNR (si oricare banca centrala) lasa bani in piata pentru ca firmele si populatia sa se poata imprumuta usor.
Cand dobanda creste, mesajul este invers: sunt prea multi bani in piata si este necesara reducerea cantitatii lor si, deci, scumpirea creditelor si stimularea economisirii.
In conditii de crestere accentuata a inflatiei, acesta este instrumentul pe care BNR l-a folosit si-l va mai folosi, cum este cazul si in actualul context.
Tocmai de aceea, la inceputul acestei luni, BNR a majorat, pentru prima data de la inceputul pandemiei, asa-zisa dobanda cheie, dar numai cu 0,25%, tocmai pentru a nu da un mesaj prea dur si prea brusc.
Insa, intrucat inflatia continua sa creasca, este foarte posibil ca mesajul sa devina mai dur.
Asta arata si o analiza a OTP Bank, potrivit careia, majorarea de 0,25% a dobanzii de politica monetara este primul pas dintr-o serie de cresteri necesare ale ratelor dobanzii pentru a echilibra efectele crizei politice si ale cresterii inflatiei.
Conform analizei, majorarea dobanzii de referinta la 1,5% la inceputul lunii octombrie este o adaptare la conditiile pietei si la influentele tendintelor internationale.
Semnele recente care au indicat aceasta evolutie au fost cresterea dobanzilor interbancare si schimbarea ascendenta a curbei randamentelor internationale, care au crescut si costul de risc pentru activele romanesti.
Totodata, in timp ce preturile europene la energie continua sa creasca, incertitudinea politica interna s-a adancit, fiind un risc pentru consolidarea fiscala locala.
Potrivit OTP, de la inceputul anului, si mai ales din vara, s-au schimbat multe conditii. Bancile centrale au inceput sa evalueze mai atent o crestere permanenta a inflatiei, iar curba randamentului marilor economii a inceput sa se miste in sens ascendent.
Ratele mai ridicate din SUA si din zona euro contribuie la majorarea primelor de risc pentru activele din pietele emergente, ceea ce impinge evolutia dobanzilor din Romania si din regiune pe o panta ascendenta. In plus, exista factori interni care indica o viitoare inasprire a reglementarii monetare, inflatia ajungand 6,3%, la finalul lunii septembrie, iar previziunile indica o continuare usoara a acestei cresteri pana cel putin in luna decembrie.
In 2022, dobanda cheie poate trece de 2%
Analistii OTP anticipeaza ca, pana la finele anului, va mai avea loc o noua ajustare de politica monetara, pentru ca, in 2022, dobanda de referinta sa treaca de 2%.
Exista mai multe motive pentru care analistii OTP se astepta la cresteri ale ratei. Ei au explicat ca atat curbele de randament ale SUA, cat si ale zonei euro, s-au majorat treptat, fapt care duce la cresterea costurilor de finantare pentru economiile emergente, cum este si cea a Romaniei.
Aceste cresteri fac tot mai putin posibil ca aprecierea inflatiei sa fie temporara. Conform analizei, blocajele logistice si preturile ridicate la energie vor mentine, si in 2022, inflatia la un nivel mai mare decat cel estimat initial. Apoi, la nivel international, exista asteptari ca Rezerva Federala, banca centrala a SUA, sa inceapa, in noiembrie, aplicarea de masuri de reglementare, iar, in decembrie, Banca Centrala Europeana ar putea reduce achizitiile de active.
Analiza mai mentioneaza ca factorii interni indica o rata a dobanzii mai mare. La finalul lunii septembrie, inflatia a atins 6,3%, iar, la finalul anului, ar putea ajunge la 8%, daca se va consemna o crestere suplimentara a pretului energiei pentru consumatori, avand in vedere evolutia pietei internationale a gazului.
Desi cea mai mare parte a cresterii nu se reflecta in inflatia de baza, deoarece este cauzata de preturile mai mari la energie, avand in vedere redresarea economica puternica si cresterea decenta a salariilor, exista riscul ca asteptarile referitoare la inflatie sa creasca, ceea ce ar putea duce la o spirala inflationista.
In cele din urma, costul de risc pentru activele locale a fost alimentat si de incertitudinea politica interna si fragilitatea fiscala, Romania avand un deficit structural de aproape 7%, probabil cel mai mare din UE.
Analistii OTP sustin ca este foarte important ca decizia BNR sa fie plasata in perspectiva regionala, in care alte banci centrale regionale au inceput sa creasca ratele cu mult inaintea BNR.
Astfel, Banca Nationala a Ungariei a crescut deja rata dobanzii cu 105 puncte de baza, de la 0,6%, la 1,65%, iar ciclul de inasprire ar putea continua cu o majorare de 15 puncte de baza. Totodata, Banca Nationala a Cehiei a crescut dobanda de la 0,25% la 1,5% prin doua ajustari a cate 25 puncte de baza, respectiv 75 puncte de baza, iar acesta este doar inceputul, pentru ca piata se asteapta ca dobanda de referinta din Ungaria sa ajunga la 3,5% in 2 ani, in timp ce dobanda de referinta din Cehia ar putea fi ridicata la 2,5-3%.
La randul lor, bancile centrale din Ucraina si Moldova au majorat rata dobanzii de politica monetara cu 250-300 puncte de baza doar in ultimele cateva luni, iar Banca Nationala a Poloniei a inceput sa aplice masuri prin cresterea dobanzii de referinta de la 0,1% la 0,5% intr-un singur pas.
Analiza mentioneaza ca majorarea dobanzii pentru ajustarea si normalizarea politicii monetare va avea, in prima faza un efect redus asupra inflatiei, avand in vedere ca a fost mai mult o reactie la majorarea dobanzilor interbancare, dar va contribui la pastrarea unei monede nationale puternice, si va duce la cresterea ratelor de dobanda pentru credite si depozite. Astfel, va fi stimulata activitatea de economisire si vor fi limitate cheltuielile la nivel general, cu efect de mentinere sub control a inflatiei.
Studiul anticipeaza ca, in 2022, inflatia va fi mai mica pentru ca efectul scumpirii energiei se va reduce pana in al doilea semestru.
Urmatoarea sedinta a Consiliului de administratie al BNR pe probleme de politica monetara va avea loc pe 9 noiembrie 2021. Avand in vedere ca aceasta este ultima sedinta din acest an, este posibil ca BNR sa dea un semnal clar si sa majoreze cu 0,5% dobanda de politica monetara.
Citeste si:
Banca Centrala Europeana este tot mai ingrijorata de cresterea inflatiei
Prima sedinta din 2022 dedicata politicii monetare este programata pentru data de 10 ianuarie.
Un produs media marca Rentrop&Straton 
