S-a votat in Senat plafonarea dobanzilor la credite: Cum isi pot recupera datornicii bunurile?
plafonarea dobanzilorrestrictii creditedobanzi europenedaniel zamfirpropunere legislativa
Comisiile reunite din Senat au aprobat plafonarea dobanzilor pentru creditele ipotecare si de consum si au votat pentru reintroducerea dreptului debitorului de a-si rascumpara un bun de la firma de recuperare. Proiectul a fost initiat de Daniel Zamfir, senator PNL. Masura a generat o reactie negativa in piata, fiind asteptat un impact negativ pe toate sectoarele.
Documentul aprobat de Senat prevede, cu alte cuvinte, ca dobanda maxima pentru creditele ipotecare nu poate depasi de mai mult de 2,5 ori dobanda de referinta, de 2,25. De asemenea, in cazul creditelor de consum, dobanda va fi plafonata la 18% pe an. In plus, comisiile reunite au votat pentru reintroducerea dreptului debitorului de a-si rascumpara un bun de la firma de recuperare cu dublul pretului cu care a fost achizitionat de recuperator.
"Romania se va alinia practicilor europene"
Senatorul PNL Daniel Zamfir, initiatorul proiectului de lege considera ca aceasta masura se impune pe piata din Romania, fiind o practica obisnuita pentru multe tari din Europa. Senatorul a specificat ca isi doreste ca Romania sa intre " in randul tarilor europene in ceea ce priveste creditarea."
Daniel Zamfir este recunoscut pentru cateva initiative legislative importiva bancilor. El a initiat si propunerile legislative privind darea in plata sau conversia creditelor in valuta.
"Am stabilit si s-a votat ca dobanda pentru creditele ipotecare sa nu depaseasca cu de 2,5 ori dobanda de referinta a Bancii Nationale. Astazi dobanda BNR fiind de 2,25, asta inseamna ca dobanda maxima care poate fi perceputa pentru creditele ipotecare ajunge undeva la 5,4%. In ceea ce priveste dobanda maxima care poate fi perceputa la creditele de consum, aceasta nu poate depasi mai mult de 18%. Am luat aici referinta dobanda maxima pe care statul roman o percepe debitorul atunci cand sunt deposedati de bunuri. Ca sa eliminam orice fel de discutie care a existat si care va mai exista in spatiul public ca ar exista o limitare a dreptului agentilor economici intr-o piata libera, este o practica europeana. Sunt foarte multe tari din Europa care practica o limitare a dobanzilor. Am decis ca si noi, in Romania, sa intram in randul tarilor europene in ceea ce priveste creditarea", a explicat Teodorovici.
Un studiu IIF/ZEW din 2009, efectuat de catre un grup de experti pentru Comisia Europeana, defineste termenul “restrictii asupra ratelor dobanzii’ ca insemnand toate prevederile legale care limiteaza pretul in contractele de credit.
Potrivit acestui studiu, restrictiile privind ratele de dobanda se clasifica in restrictii directe asupra nivelului ratelor de dobanda (dobanda conventionala, penalizatoare) si restrictii indirecte asupra metodelor de calcul (dobanda anuala efectiva - DAE, dobanda compusa, variabilitate), alte restrictii in privinta elementelor de cost si restrictii privind parametri ai creditului (rate, scadenta, suma creditului). Restrictiile directe limiteaza rata contractuala sau nivelul dobanzii ce pot fi aplicate, in timp ce restrictiile indirecte au impact asupra costului creditului.
BNR a prezentat un material in care expune modalitatile fiecarui stat membru al UE, de a aborda plafonarile directe. Potrivit acestuia, exista doua optiuni pentru interventiile directe asupra dobanzilor: plafonarile fixe, regasite la state precum Grecia, Malta sau Irlanda, si plafonarile bazate pe o rata de referinta, intalnite in: Germania, Portugalia, Spania, Italia, Franta, Estonia, Belgia, Olanda, Polonia, Slovenia si Slovacia.
ALB Romania: "DAE de 18% pe an nu se justifica economic"
ALB Romania este o asociatie care reuneste mai multe companii care ofera credite de consum. Reprezentantii acestei asociatii considera ca plafonarea dobanzilor va avea doar efecte negative, iar nivelul de 18% al DAE în cazul creditelor de consum nu este justificabil din punct de vedere economic.
Melania Hancila, directorul executiv al ALB Romania explica urmatoarele: "Alegerea unui asemenea plafon pentru Romania care nu are legatura cu pretul finantarii in lei care poate sa varieze in functie de foarte multi factori interni sau externi, cum ar fi rata inflatiei, dobanzile interbancare si conditiile de lichiditate din piata, cadrul legal si fiscal aplicabil creditarii, diversi factori de risc, costurile operationale.
De asemenea, un factor important cand vorbim despre dobanda anuala efectiva este perioada de acordare a creditului si daca aceasta perioada este mai scurta de 1 an, atunci formula de calcul a DAE este inadecvata si creste artificial nivelul rezultat al DAE. Practic, daca vorbim despre un credit de valoare mica pe o perioada scurta de timp, de exemplu cateva luni (mai mica de un an), acesta fiind un instrument de finantare extrem de solicitatat de consumatori pentru nevoile lor curente, practic face imposibila incadrarea intr-un nivel al DAE de maxim 18 % pe an, avand in vedere formula de calcul care include si comisioanele de acordare si costurile pe care le are institutia financiara cu acordarea creditului care sunt similare indiferent de valoarea creditului si de perioada si deci daca avem un credit mic pe perioada redusa, nivelul DAE creste exponential din cauza acestor costuri fixe al caror impact se reduce considerabil daca avem un credit de valoare mai mare pe o perioada mai lunga de timp."
Reactia transanta a ministrul Finantelor Publice: "Statul nu trebuie sa intervina in piata"
In contextul aparitiei acestei masuri, Eugen Teodorovici, ministrul Finantelor Publice, a declarat ca piata trebuie sa fie cea care are mecanismele necesare pentru a se regla in zona de cerere si oferta ca regula de joc, deci statul nu trebuie sa intervina decat in cazul unor derapaje. De asemenea, Teodorovici a precizat ca nu a participat la discutiile din Senat, fiind chemat la Bruxelles, insa el este adeptul pietei libere si asteapta ca proiectul privind plafonarea dobanzilor la creditele ipotecare si de consum sa primeasca votul final.
ARB: "Plafonarea dobanzilor va avea un impact major asupra economiei"
Asociatia Romana a Bancilor (ARB) este impotriva aplicarii acestei masuri, considerata nociva pentru consumatori, institutii de credit, dar si pentru economie.
Florin Danescu, presedintele executiv al ARB a facut urmatoarele precizari: "​Vom reveni cu o analiza de impact detaliata in scurt timp pentru ca toti decidentii si publicul sa inteleaga nu numai impactul de instanta intai dar si pe cel de instanta a doua. Aceasta initiativa are un impact major asupra consumatorilor, institutiilor de credit si a economiei."
IFN-urile vor fi afectate cel mai mult
Reprezentantii IFN au declarat ca plafonarea dobanzilor ii va duce in situatia disperata de a apela la surse de finantare ilegale, precum imprumuturile de la camatari: "Daca acest proiect de lege va intra in vigoare, singura solutie a clientilor saraci, care nu au acces la servicii bancare, va fi sa apeleze la credite ilegale, netransparente si mult mai costisitoare - camatari sau, in cel mai fericit caz, case de amanet. Este un paradox faptul ca acest proiect de lege a gasit sustinere in randul parlamentarilor coalitiei de guvernare, avand in vedere ca efectele negative se rasfrang in primul rand asupra oamenilor care in mod normal ar trebui protejati de o guvernare de stanga, fiind si parte a electoratului sau traditional", au declarat acestia.
Acestia subliniaza ca eliminarea companiilor de credit de consum prin masuri guvernamentale nu va stopa necesitatea lor in piata, oamenii cu posibilitati financiare reduse vor avea nevoie in continuare de finantari pentru a-si acoperi unele cheltuieli, iar astfel, singura optiune va ramae un imprumut ilegal.
Si analistii financiari critica dur plafonarea dobanzilor
Analistii financiari considera ca noua masura va incalca drepturile pietei libere, stirbind bunul mers al economiei.
In acest sens, analistul Dragos Cabat face urmatoarele declaratii: "Singurul element real de diferentiere la un credit este rata dobanzii, impreuna cu decizia vanzatorului de a-ti acorda creditul sau nu. Cand o autoritate intervine in limitarea acestei unice caracteristici relevante, mecanismul de piata in sine este influentat in mod negativ. Pana la urma, clientii pot alege sa se finanteze de la institutiile financiare care le ofera cea mai mica rata a dobanzii la credit si astfel sunt eliminate de pe piata in mod natural excesele de orice fel, datorita mecanismelor concurentiale din piata, fara a fi nevoie de o lege in acest sens. Impunerea unor restrictii in piata libera a avut intotdeauna un impact negativ asupra competitiei si a dereglat echilibrul dintre cerere si oferta."
Romania va pierde investitorii straini
O alta opinie din randul analistilor economici spune ca e posibil ca aceasta masura sa descurajeze investitorii straini sa vina in Romania cu proiecte si, deci cu bani utili economiei noastre: "O astfel de masura va da un semnal negativ investitorilor din industria bancara, iar implicatii vor fi pe toate paliere. Plafonarea nu are la baza un principiu sanatos, chiar daca in unele tari din Uniunea Europeana este aplicata. Asemenea interventii repetate vor altera mecanismele de functionare ale economie", declara Laurian Lungu.
Iata cateva exemple din Europa, despre cum au inteles alte state sa aplice aceasta masura:
Spania
Aceasta tara se afla la inceput de drum in ceea ce priveste introducerea unor plafoane obiective la dobanzile aferente creditelor bancare. Exista limite doar pentru anumite categorii specifice de imprumuturi: imprumuturi in descoperit de contii si imprumuturi pentru locuinte cu caracter social. Prin urmare, ratele dobanzilor la creditele pentru consumatori se stabilesc, in general, in mod liber conform intelegerii intre parti.
Totusi, in Spania exista o interdictie generala a camatariei, care nu limiteaza protectia exclusiv la consumatori. Pe piata financiara, interdictia apara interesele oricaror persoane care contracteaza credite bancare, indiferent daca sunt consumatori sau nu.
Germania
In aceasta tara nu exista un plafon stabilit prin lege care sa limiteze nivelul dobanzii la credite. Totusi, jurisprudenta - bazata pe decizii ale instantelor judecatoresti - limiteaza flexibilitatea entitatilor ce ofera imprumuturi, impunand ca acestea sa nu solicite dobanzi mai mari decat dublul ratei medii a pietei. Jurisprudenta impune si o a doua conditie, prin limitarea plafonului la o marja fixa predeterminata, stabilita la 12 puncte procentuale peste rata medie a dobanzii. In cazul unei dobanzi medii de 30%, plafonul va fi de 42%, fata de 60%, daca s-ar aplica numai prima regula. Din iulie 2013, ratele medii ale pietei (initial calculate de Bundesbank) sunt cele comunicate de Banca Centrala Europeana (BCE).
Slovacia
Aici se aplica un sistem obiectiv de control asupra ratelor dobanzii la creditele de consum. Potrivit legislatiei nationale, dobanda maxima permisa este de doua ori valoarea dobanzii anuale efective medii la tipul respectiv de credit de consum acordat de institutiile de credit si sucursalele bancilor straine pentru trimestrul ce precede incheierea contractului de credit (exista 31 de plafoane in functie de tipul, suma si scadenta creditului). Ratele de referinta sunt stabilite de catre Ministerul de Finante in colaborare cu Banca Nationala a Slovaciei, pe baza informatiilor transmise de entitatile precizate in legea privind creditul de consum.
Plafoanele fixe sunt stabilite cu o frecventa trimestriala si sunt publicate pe pagina de web a Ministerului de finante al Republicii Slovace.
Slovenia
In legislatia slovena exista mai multe tipuri de restrictii aplicate asupra nivelului dobanzilor. Pentru creditele de consum, plafonul de dobanda este de doua ori dobanda anuala efectiva medie pentru banci si bancile de economii, publicata de Banca Sloveniei, de doua ori pe an, in Buletinul Oficial. Banca centrala calculeaza mai multe plafoane de dobanzi in functie de scadenta si suma creditelor. Potrivit raportului IIF/ZEW din 2009, plafoanele se aplica numai in relatie cu creditul nebancar.
Concluzii
In concluzie, plafonarea dobanzilor este o problema abordata diferit in tarile membre ale UE. In timp ce unele state considera benefica aceasta masura, altele sunt de parere ca ea doar distorsioneaza procesele firesti ale economiei. De asemenea, fiecare tara aplica modalitati diferite de plafonare, insa majoritatea opteaza pentru plafonarile relative.
De asemenea, numai 14 state din cele 28 membre ale UE aplica restrictii.