Ministerul Sanatatii vrea sa interzica vanzarea bauturilor energizante minorilor
interzicere bauturi energizanteregim bauturi energizantelege bauturi energizante
Ministerul Sanatatii a pus in dezbatere publica un proiect de hotarare de Guvern care va reglementa vanzarea bauturilor energizante.
Potrivit proiectului, se va interzice vanzarea bauturilor energizante persoanelor cu varsta sub 18 ani, precum si comercializarea bauturilor energizante prin automate.
De asemenea, se va interzice comercializarea bauturilor energizante in unitati sanitare, in incinta si la o distanta mai mica de 50 metri fata de orice punct de acces in unitati de invatamant, cu exceptia unitatilor de invatamant superior. Distanta se va masura pe lungimea drumului public.
Amenzile pentru nerespectarea prevederilor hotararii ar urma sa fie cuprinse intre 5.000 si 20.000 de lei.
Potrivit Notei de fundamentare a proiectului, bauturile energizante sunt bauturi non-alcoolice care contin cafeina, vitamine din complexul B si alte ingrediente ca taurina, D-glucurono-g-lactona (glucuronolactonat), ginseng si guarana, cu efect de stimulare a sistemului nervos central si crestere a performantelor intelectuale si fizice, aflate in trendul preferintelor tinerilor, accesibile si cu posibile efecte negative asupra organismului la un consum excesiv.
In categoria bauturilor energizante, sunt incluse si bauturile destinate sportivilor, bauturi care contin electroliti si un nivel ridicat de carbohidrati ce furnizeaza energie organismului.
Potrivit Notei, aceste bauturi nu au un beneficiu terapeutic si multe ingrediente continute sunt insuficient studiate sau monitorizate ca impact asupra consumatorului.
Lipsa de cunostinte privind farmacocinetica acestor substante din bauturile energizante, combinata cu studiile privind toxicitatea lor, ridica problema unor posibile reactii adverse serioase in cazul consumului abuziv.
Sistemul sanitar trebuie sa monitorizeze consumul si continutul bauturilor energizante si sa informeze populatia asupra riscurilor ce pot aparea in urma consumului.
Conform Ministerului Sanatatii, cantitatea de cafeina poate fi de 2-3 ori mai mare decat cea din alte bauturi cofeinizate, precum cafeaua sau cola. Formulele de bauturi energizante pot contine mai multa cafeina decat un espresso.
Numeroasele studii efectuate in ultimii ani, in mai multe tari cu un ridicat nivel de consum al bauturilor energizante, au aratat ca marea majoritate a efectelelor adverse raportate sunt cauzate de dozele mari de cafeina continute de energizante, atunci cand au fost consumate mai multe doze cu o singura ocazie.
Efecte ale consumului de bauturi energizante sunt inducerea starii de anxietate, tulburari de somn, palpitatii, cresterea tensiunii arteriale, ameteli, stare de greata, deshidratare, cresterea riscului de aparitie a diabetului, iar abuzul poate conduce la moarte subita.
De asemenea, s-a observat ca nivelul ridicat de aciditate al acestor bauturi duce la erodarea smaltului dentar si la reducerea abilitatilor cognitive si tulburari comportamentale (la un consum cronic de peste 2-3 portii pe zi).
Persoanele care nu consuma regulat cafea sau alte bauturi cu cafeina, pot inregistra o crestere a presiunii arteriale sistolice mult mai rapid in urma consumului de bauturi energizante, se mai arata in Nota de fundamentare.
Aceasta continua explicand ca depedenta de cafeina este mult mai puternica decat in cazul consumatorilor de cafea, iar, prin expunerea repetata la cantitati mari de cafeina, organismul va experimenta simptome de sevraj, cand nu mai primeste substantele continute in bauturile energizante.
Consumul de bauturi energizante in combinatie cu alcoolul este cat se poate de periculos, deoarece efectul stimulant mascheaza reactiile organismului la o cantitate mare de alcool, si astfel intervine perceperea eronata a starii de ebrietate.
Cercetari recente arata ca tendinta de asociere a bauturilor energizante cu alcoolul, prin popularitate, imitare si de grup, este in crestere (peste 70% dintre adultii tineri care consuma aceste bauturi le amesteca cu alcoolul), iar riscurile se dubleaza prin potentarea efectului si adictie.
Conform Sistemului national de statistica a intoxicatiilor din SUA, intre 2010 si 2011, au fost inregistrate 4.854 apeluri catre centrele de informare privind intoxicatiile legate de abuzul de bauturi energizante, dintre care 40% se refereau la amestecul de alcool si energizant.
Studii similare au confirmat cresterea acestor apeluri de urgenta si in Australia, Anglia si UE.
Riscul este sustinut si de mijloacele de promovare a acestor produse, de orientarea consumatorului catre sortimente mai ieftine si calitativ reduse, de lipsa de mentionare pe etichete a ingredientului principal - cafeina, respectiv de incadrarea acestor “alimente” in categoria suplimentelor alimentare.
Efectul de crestere a atentiei si concentrarii urmeaza imediat dupa consumul de energizant, insa pe termen lung, aceste capacitati se pierd pentru ca o astfel de bautura nu poate sustine privarea de somn, reduce stresul; toate acestea fiind doar mascate.
Cafeina se gaseste intr-o gama larga de alimente si bauturi, incluzand cafeaua, ceaiul negru sau verde, bauturile tip cola, bauturile energizante, la care se adauga medicamentele recomandate pentru raceala, dureri de cap, scadere in greutate, diuretice si alte preparate. Asocierea simultana a acestor produse poate induce simptome grave, accentuate de predispozitia individuala sau pe fondul consumului cronic.
Bauturile energizante se incadreaza in categoria bauturilor consumate in special de tineri si copii, cu o frecventa in crestere in ultimii ani.
Un studiu EFSA din 2013 arata ca 30% dintre adulti, 68% dintre adolescenti si deja 18% dintre copii cu varsta sub 10 ani consuma diverse tipuri de bauturi energizante.
Institutul National de Sanatate Publica, in colaborare cu directiile de sanatate publica judetene, a realizat, in 2016, studiul de perceptie a populatiei din grupe de varsta vulnerabile (ca si consumatori) cu privire la bauturile energizante comercializate in Romania.
La studiul de perceptie a populatiei pe grupuri de varsta au participat 421 subiecti cu varsta cuprinsa intre 16-18 ani si 421 subiecti avand varsta peste 55 ani, din toate cele 41 de judete si din Bucuresti.
Din raspunsurile participantilor la studiu a rezultat ca 74% dintre subiectii cu varste de 16-18 ani si 42% dintre cei cu varsta peste 55 ani au consumat bauturi energizante. In cazul ambelor loturi, un procent important din cei care nu au consumat bauturi energizante, considera ca acestea pot dauna sanatatii (53% din subiectii cu varsta intre 16-18 ani si 47% din respondentii cu varsta peste 55 ani).
In ambele cazuri, frecventa consumului ocazional (de cel mult 5 ori pe an) este de 44-45%, in schimb un procent mai mare de adolescenti consuma in mod frecvent bauturi energizante (saptamanal) (23% fata de 8% in cazul persoanelor din grupa de varsta peste 55 ani). In cazul ambelor loturi studiate, majoritatea celor care au consumat bauturi energizante au raspuns ca niciodata nu au consumat mai mult de o doza.
Cauza consumului de bauturi energizante este reprezentata in majoritatea cazurilor de faptul ca bauturile energizante le ofera mai multa energie, fiind mentinuta starea de veghe dupa consumul lor (61% la grupa de varsta 16-18 ani si 81% la peste 55 ani). Un procent de 58% dintre subiectii cu varsta cuprinsa intre 16-18 ani nu au citit eticheta bauturilor energizante, in timp ce la grupa de varsta peste 55 ani, 30% dintre acestia nu au citit eticheta.
9,62% dintre persoanele intervievate au sustinut ca ar cunoaste care este continutul bauturilor energizante, la ambele grupe de varsta. 80% dintre persoanele cu varste intre 16-18 ani si 77% dintre cele de peste 55 ani au prezentat diverse simptome dupa consumul de bauturi energizante.
Subiectii cu varsta cuprinsa intre 16-18 ani au prezentat greata/varsaturi (41%) si palpitatii (40%) dupa consumul de bauturi energizante. Subiectii cu varsta peste 55 ani au avut palpitatii (37%), dureri foarte mari de cap (27%) sau mai multe simptome asociate (23%). Majoritatea persoanelor intervievate considera ca este nevoie ca populatia sa fie informata cu privire la consumul de bauturi energizante si la posibilul impact asupra sanatatii (94%-99%).
In ce priveste modalitatile de informare a populatiei cu privire la bauturile energizante majoritatea subiectilor indica faptul ca este nevoie de actiunea coroborata a mass-mediei, afisarea unui semn de atentionare pe eticheta si stabilirea de restrictii in comercializarea acestora.
66% dintre adolescenti si 90% dintre subiectii cu varsta peste 55 ani nu ar da acordul copiilor pentru consumul de bauturi energizante.
Din datele raportate la INSP, in perioada 2014-2016, numai la nivelul municipiului Bucuresti sau inregistrat un numar de 15 cazuri de intoxicatii cu bauturi energizante la copii cu varste intre un an si 17 ani.
Dintre aceste cazuri, 2 copii au asociat consumul de bauturi energizante cu alcoolul. Cazurile raportate in aceasta perioada au necesitat una pana la 4 zile de internare. 13 cazuri (86,6%) s-au inregistrat la adolescenti - 15-17 ani - si au fost reprezentate prin consum voluntar (nu accidental). In fapt, aceasta este varsta cea mai vulnerabila in cazul consumului unor astfel de produse.
In Ungaria, Suedia, Marea Britanie si SUA, exista deja reglementari in care se recomanda evitarea acestor tipuri de bauturi de catre copii si atentionare inclusiv pentru sportivii de performanta, mai ales ca studiile arata ca peste doua treimi din consumatori sunt convinsi ca aceste bauturi sunt sigure pentru organism.
Germania si Elvetia au adoptat norme specifice privind bauturile energizante, iar tari precum Belgia, Danemarca si Olanda au prevederi in legislatia nationala privind adaosul de vitamine si alte substante, care sunt de asemenea aplicabile bauturilor energizante. Lituania a fost prima tara din UE in care a intrat in vigoare legea care interzice comercializarea bauturilor energizante minorilor (2014).
Sursa foto: pexels.com
Un produs media marca Rentrop&Straton 
