Obezitatea ucide mai mult decat malnutritia

Speranta de viata a romanilor: 72,3 ani

Lucrarea evidentiaza importante progrese, cum ar fi scaderea drastica a mortalitatii infantile, cresterea duratei vietii in aproape toate tarile analizate, dar si evolutii nedorite, precum cresterea generalizata a cancerelor si a bolilor cardiovasculare.

O veste buna este scaderea importantei subalimentatiei ca factor de risc, la nivel global, deoarece in multe zone ale lumii s-au facut mari progrese in asigurarea unei alimentatii cu continut caloric suficient. Este, spun autorii studiului, un rezultat care ar trebui sa incurajeze continuarea eforturilor pentru a rezolva aceste dificultati si in Africa, unde subnutritia este, inca, o mare problema.

Studiul a permis sa se calculeze faptul ca, in perioada analizata, barbatii au castigat in medie 11,1 ani la speranta de viata, iar femeile 12,1 ani. Japonezii si islandezii detin recordul de longevitate - cu 85,9 si respectiv 80 de ani. La polul opus, haitienii, ca urmare a seismului din 2010, detin tristul record al vietii cele mai scurte - 32,5 ani pentru barbati si 43,6 ani pentru femei.

Conform studiului, speranta de viata a romanilor in 2010 era de 72,3 ani (74,6 ani pentru femei si 70,1 ani pentru barbati).       

Copii mai sanatosi

Unul din motivele cresterii cvasiglobale a duratei vietii este scaderea mortalitatii infantile, mai rapid decat fusese anticipat de toate estimarile. Aceasta s-a redus cu 60% la copiii sub 5 ani, inclusiv in tari precum Bangladesh (-66%), Sierra Leone (-68,3%), Malawi (- 56,5%) sau Nicaragua (-61,9%).

Evolutia a fost posibila prin reculul malnutritiei, imbunatatirea serviciilor medicale pentru mame si copii si o mai buna protectie contra unor boli transmisibile precum tuberculoza, diareea, pneumonia si tetanosul. Mai mult decat o crestere a nivelului vietii, specialistii vad aici impactul campaniilor de vaccinare, de educatie a femeilor si al unor masuri sanitare simple, cum ar fi utilizarea plaselor contra tantarilor sau a toaletelor.

Modificarile amintite au fost constatate in toate regiunile, mai putin in Africa subsahariana, unde mortalitatea prin boli infectioase, cele din copilarie si cea materna reprezinta pana la 70% din povara bolii, fata de o treime in Asia de Sud si Oceania si sub 20% in toate celelalte regiuni.

Bolile cronice, principala cauza a mortalitatii

Schimbarea cea mai frapanta inregistrata in ultimii 20 de ani consta in ponderea crescatoare a bolilor cronice legate de imbatranire si de evolutia modului de viata. Varsta inaintata, inactivitatea, alimentatia prea bogata, alcoolul si tabagismul sunt surse de cancer, diabet si boli cardiovasculare. Aceste patologii, care reduc calitatea vietii pe termen lung, sunt responsabile pentru doua treimi din decesele premature, inaintea bolilor transmisibile.

In 2010, peste 3 milioane de decese au fost atribuite excesului ponderal, de  peste trei ori mai multe decat cele datorate subalimentarii.

S-au schimbat si tipurile de afectiuni care duc la deces sau dizabilitate: cardiopatia ischemica si accidentul vascular cerebral au ramas principalele cauze de deces intre 1990 si 2010, insa celelalte afectiuni din “top 10“ s-au schimbat: in timp ce diareea, infectiile respiratorii inferioare si tuberculoza au coborat in clasament, diabetul, cancerul pulmonar si bronhopneumopatia obstructiva cronica (BPOC) au urcat.

Studiul inregistreaza variatii importante la nivel regional. Mai multe informatii privind cauzele mortalitatii si riscurile la adresa sanatatii pe regiuni la: http://www.healthmetricsandevaluation.org/gbd/visualizations/gbd-2010-leading-causes-and-risks-region-heat-map