Cum arata tweet-ul perfect
comunicareretele socialetweeterstudiu
Serios, usor de inteles, provenind de la un brand de notorietate... Cele mai bune tweet-uri sunt mai degraba clasice, chiar daca par sa aiba un aer plictisitor, arata un studiu realizat de universitari americani. Cercetatorii au determinat un mod de a prevedea popularitatea unui tweet cu o acuratete de 84%.
Iata, potrivit algoritmului lor, versiunea ideala a unui tweet info:
Desi pare mai curand anost pentru un tweet, tocmai acest aspect corespunde scopului: constanta, informatii puternice formulate simplu, fara hiperbole. Iata reteta pentru a scrie un tweet eficace. Sa nu uitam calitatea sursei – aici The New York Times – a carei fiabilitate sporeste coeficientul de difuzare. In plus, articolul se refera la tehnologie, deci la tipul de informatie cel mai raspandit pe Twitter, iar tonul este angajant, dar fara sa se straduiasca prea tare in acest sens. In fine, este vorba despre un brand vedeta – Apple – care are un inalt nivel de notorietate.
Acest algoritm a rezultat dintr-un studiu interesant realizat de Universitatea California, din Los Angeles (UCLA) si laboratoarele Hewlett-Packard. O echipa de cercetatori formata din Roja Bandari, Sitram Asur si Bernardo Huberman si-a propus sa prevada popularitatea unui mesaj transmis in celebra retea de microblogging sau, mai exact, numarul de retweet-uri. In vreme ce studiile precedente incercau sa prevada popularitatea unui tweet in functie de lansarea sa, echipa lui Bandari a incercat sa anticipeze popularitatea unui mesaj chiar inainte de postarea sa in retea. In acest scop, cercetatorii au pus la punct un instrument care permite emitatorilor de tweet-uri (numiti "twittos") – mai ales organe de presa – sa-si calibreze mesajele in avans, pentru a crea continuturi optimizate in vederea unui mai bun impact. Gratie acestui instrument, este posibil sa se prevada popularitatea unui tweet cu o certitudine de 84%.
Cercetatorii au pornit de la ipoteza ca eficacitatea unui mesaj este determinata de patru factori:
– sursa de informare care a generat si postat articolul;
– categoria in care se incadreaza informatia (tehnologie, sanatate, sport etc.);
– tonul mesajului (obiectiv sau emotional);
– mentionarea unor nume cunoscute (celebritati, branduri sau institutii importante).
Ei au utilizat instrumente publice precum API Feedzilla (probabil cel mai mare agregator de news feed) pentru a realiza o baza de date de peste 40.000 de tweet-uri transmise intr-un interval de noua zile, in august 2011. Au folosit apoi categoriile de metadate ale Feedzilla pentru a defini tipuri de articole (tehnologie, business, sport etc.). In etapa urmatoare, cercetatorii au utilizat un instrument de recunoastere a numelor creat de Stanford University (Named Entity Recognizer - NER), in scopul de a identifica referirile la nume de persoane sau de marci celebre si de a masura predominanta acestor nume in raport cu altele. Au ajuns astfel sa dea o "nota" fiecaruia din cele 40.000 de tweet-uri studiate. Au comparat apoi frecventa cu care fiecare mesaj a primit retwitte sau a fost share-uit, pentru a masura "t-densitatea", adica numarul de tweet-uri generat de fiecare articol.
Pe Internet, brandul isi pastreaza puterea
Rezultatele arata ca categoria de informatii explica in mod cert, cel putin in parte, popularitatea unui tweet. Twitter est adaptat in special domeniului tehnologiilor de varf, urmat de sanatate si de bancuri, intotdeauna usor de share-uit. Reputatia subiectului unui mesaj joaca de asemenea un rol. Nu riscam niciodata sa ne inselam spunand ca un articol despre Lady Gaga va cunoaste un succes sigurmai ales daca tweet-ul respectiv implica si un aspect tehnic. Dar cel mai important, si cel mai previzibil, in preluarea si redistribuirea informatiei este persoana sau compania de la care provine initial – @NYTimes in exemplul anterior de tweet.
In afara de aceasta, un limbaj exuberant nu exercita in mod vizibil nicio influenta, o data ce este vorba de un sharing previzibil. Un tweet care descrie calm ceea ce veti obtine facand click pe un link – "Iata noutati despre Lady Gaga" – va atrage tot atat de mult atentia ca si un altul cu o exprimare plina de emfaza. Chiar si in cacofonia Internetului, pentru a prezenta informatia, un limbaj obiectiv este la fel de eficient.
Cel mai remarcabil in studiul Hewlett-Packard si in algoritmul sau este caracterul de "inapoi in viitor" al rezultatelor acestora. Pe scurt, subliniaza cercetatorii, puterea brandurilor ramane exact ceea ce a fost de la aparitia lor in Evul Mediu: ele constituie intotdeauna un vector de incredere.
O evaluare logica, tinand cont de faptul ca utilizatorii se considera din ce in ce mai mult actori ai informatiei si nu doar simple relee de transmisie. Chiar daca se grabesc sa dea click pe un link dintr-o sursa cunoscuta, este mai probabil sa redistribuie un link de acelasi gen provenind de la @NYTimes, decat un mesaj transmis de altcineva, chiar daca aceasta persoana ar fi un prieten.
Astfel functioneaza un brand "probabilistic", altfel spus unul care sporeste probabilitatea ca un link sa primeasca click. Chiar daca este usor (si uneori corect) sa gandesti ca Internetul fragilizeaza institutii candva solide, pe Twitter cel putin, contrariul pare sa se produca. Pe site-ul de microblogging, brandul - forta unificatoare, agent de incredere, garantie de calitate -, este mai pretios ca niciodata.
Un produs media marca Rentrop&Straton 
