Dolly, oaia care a schimbat lumea, s-a nascut la 5 iulie 1996

Dolly, oaia care a schimbat lumea, s-a nascut la 5 iulie 1996 clonareoaia dollyclonare umanaclonare comerciala

Cea mai celebra clona din lume, oaia Dolly, a fost "produsa" de o echipa de oameni de stiinta coordonata de Ian Wilmut, la Roslin Institute din Scotia si a venit pe lume la 5 iulie 1996.
Nasterea lui Dolly a produs senzatie in intreaga lume si a generat dispute aprinse intre partizanii si contestatarii clonarii. Miza cea mare - clonarea umana.

Oaia Dolly a rumegat linistita pana in anul 2003, cand a fost eutanasiata fiindca suferea de grave probleme pulmonare, care insa nu au putut fi puse in legatura cu faptul ca fusese clonata.

Cuvantul "clona" a fost folosit pentru prima oara de botanistul american Herbert John Webber (1865-1946), pentru a desemna plantele obtinute prin reproducere asexuata.

In anul 1935, specialistul german in embriologie Hans Spemann (1869-194) a primit Premiul Nobel pentru medicina si fiziologie in urma studiilor sale care evocau posibilitatea "transferului nuclear", una dintre tehnicile ce sta la baza clonarii.
De-a lungul vremii s-au efectuat experiente de clonare pe iepuri, broaste, pesti (crapi), soareci, bovine, porci, maimute,  cai, pisici, magari, sobolani, caini si… oameni.

Primul experiment de clonare umana, coordonat de omul de stiinta american Landrum Brewer Shettles (1909-2003), a avut loc in anul 1979, iar embrionul rezultat a fost lasat sa se dezvolte pana la stadiul de 12 celule.
 
In anul 2000, o echipa a facultatii de medicina veterinara din Montreal a izbutit clonarea unui celebru taur reproducator, Hanoverhill Starbuck, la doi ani dupa moartea acestuia.

In 2001, in Texas, Max Westhusin si echipa sa au reusit clonarea unei pisici domestice, pe care au botezat-o Carbon Copy, folosind aceeasi tehnica utilizata si in cazul oii Dolly.

Anul 2004 a adus cu el o noua premiera: a fost realizata prima clonare cu scop comercial. La solicitarea unei femei din Texas, al carei nume integral nu a fost dezvaluit, i-a fost clonata, pentru suma de 50.000 de dolari, pisica. Pisica era un motan, il chema Nicky, era din rasa Maine Coon, si murise cu un an in urma, la varsta de 19 ani.

Ar putea fi clonate astazi animale disparate demult? Ar putea fi clonati oamenii? Raspunsurile la ambele intrebari sunt afirmative. De ce nu trec atunci oamenii de stiinta la treaba? In primul rand pentru ca nu au fost inca reglementate si unanim acceptate chestiunile de etica pe care le implica procedura.

Atata timp cat unii inca il mai citeaza pe filosoful german Hans Jonas (1903-1993), clonarea ar trebui tinuta in standby.
Dar ce scria Jonas? Iata cateva mostre:

"Oricine va putea sa aiba un copil asa cum il doreste, baiat sau fata, cu celule luate de la o celebritate pe care o admira, o actrita, un cantaret, o ruda, un prieten; un tata se poate multiplica pe el insusi, o mama pe ea insasi, clonandu-se cu celule din propriul organism. Familiile de lesbiene vor putea si ele sa aiba copii cu celule somatice luate una de la alta."

"Parintii carora le moare copilul vor putea sa-l reproduca cu celule pastrate de la copil inainte de a muri."

"Mai sunt si alte avantaje. Se pot forma echipe de clone folosite in timp de pace si de razboi, fabricate la comanda in functie de necesitati: clone mari si puternice pentru anumite munci grele, pentru a forma echipe de sportivi si a castiga la olimpiade, clone mici pentru zborurile spatiale, clone speciale pentru spionaj, s.a.m.d…"

Scapata de sub controlul eticii, clonarea ar putea deveni un brici in mana maimutei.

Foto: pexels.com