Momente controversate in istoria Jocurilor Olimpice. Montreal 1976: un scrimer gaseste o modalitate ingenioasa de a trisa (II)

Momente controversate in istoria Jocurilor Olimpice. Montreal 1976: un scrimer gaseste o modalitate ingenioasa de a trisa (II) La editia din Montreal, in 1976, scrimerul sovietic Boris Onishchenko a reusit performanta bizara de a puncta (a da o tusa) fara sa-si atinga adversarul cu spada. Concret, pe aparatul de semnalizare al arbitrilor a fost inregistrata o lovitura perfect valabila intr-un moment in care era evident ca spada lui Onishchenko se afla undeva in aer, departe de corpul oponentului sau, britanicul Jim Fox. Initial s-a crezut ca a fost o defectiune a sistemului electronic, dar examinarea armei sovieticului a aratat altceva: spada sa avea montat pe maner un buton ascuns care, cand era apasat, trimitea un semnal electric ce pacalea aparatul de semnalizare.

Scrima este un sport foarte complex din punct de vedere al tehnologiei implicate. Sunt necesare costume si echipamente speciale, altfel ar fi imposibil pentru arbitrii sa aprecieze daca loviturile si-au atins tinta sau daca au fost executate cu suficienta forta pentru a fi considerate valabile.

Mai exact, ce presupune aceasta tehnologie?

Foarte pe scurt, elementul esential este un fir metalic lung care conecteaza arma, costumul sportivului si masa arbitrilor. Acest fir pleaca de la varful spadei, coboara la cochilie, trece pe sub bluza scrimerului de-a lungul bratului inarmat, iese prin partea din spate a costumului, ajunge la capatul plansei de concurs, pe o rola, si de acolo la aparatul de semnalizare al arbitrilor.  

Ori de cate ori varful spadei atinge costumul adversarului (inclusiv masca, manusa sau pantofii) cu o anumita presiune, se inchide un circuit electric si pe aparatul de semnalizare se aprinde un beculet in dreptul sportivului care a lovit. Varful spadei functioneaza, deci, ca un intrerupator.

Ei bine, butonul ascuns montat pe spada lui Onishchenko permitea inchiderea acestui circuit ori de cate ori era apasat, indiferent daca avea sau nu loc un contact cu costumul adversarului. Si, mai mult ca sigur, inselatoria ar fi functionat daca sovieticul n-ar fi facut greseala sa apese butonul intr-un moment nepotrivit, cand spada sa era in aer, fapt care a starnit suspiciunea echipei britanice.

Cum era de asteptat, Boris Onishchenko a fost descalificat imediat, iar acestei sanctiuni i s-a adaugat interdictia pe viata de a mai participa la competitii internationale. Presa l-a numit, deloc magulitor, “Dis-Onischenko”, iar URSS a incasat cu aceasta ocazie o serioasa lovitura de imagine – o lovitura atenuata insa de faptul ca mass media, fascinata de notele de 10 ale Nadiei Comaneci, s-a concentrat pe succesul ei si a trecut pe planul doi inselatoria sovieticului.

Se spune ca la intoarcerea in tara sportivul a fost mustrat personal de Leonid Brejnev si amendat cu 5.000 de ruble, dar, din fericire pentru el, consecintele s-au oprit aici. Onishchenko a putut ulterior sa ia parte la competitii interne, iar dupa incheierea carierei sportive a lucrat ca sofer de taxi in Kiev.

Sursa foto: Sports Illustrated