Momente controversate in istoria Jocurilor Olimpice. Sydney 2000: eroarea banala care a compromis concursul de gimnastica feminina, proba de sarituri (I)

Momente controversate in istoria Jocurilor Olimpice. Sydney 2000: eroarea banala care a compromis concursul de gimnastica feminina, proba de sarituri (I) La Olimpiada de la Sydney, in 2000, sportiva australiana Allana Slater tocmai se pregatea sa evolueze la proba de sarituri cand, trecand pe langa calul de sarituri, a sesizat un lucru ciudat: raportat la propria ei statura, acesta parea sa fie amplasat mai jos decat in mod normal. A comunicat acest lucru antrenorului ei, au fost alertati si arbitrii si, in urma masuratorilor, s-a constatat ca, intr-adevar, calul era pozitionat cu 5 cm mai jos. Eroarea a fost corectata, dar prea tarziu: 18 sportive evoluasera deja la acest aparat, cu rezultate dezastruoase.

Cand vezi gimnaste de top aterizand in genunchi, pe burta sau pe spate la proba de sarituri, ar trebui sa te gandesti ca e ceva in neregula. Dar ce anume?

Pana la sesizarea Allanei Slater nimeni n-a banuit ca de vina ar putea fi chiar aparatul in sine, a carui eroare de pozitionare a distrus, iata, niste sarituri calculate la milimetru si exersate de mii de ori la antrenamente.

Cea mai afectata a fost britanica Annika Reeder, care s-a accidentat atat de grav la glezna incat a fost nevoie sa fie carata pe brate. Ea n-a mai putut evolua ulterior la nicio proba, iar in acel an chiar si-a incetat cariera si s-a retras din gimnastica.

Solutia arbitrilor a fost sa le ofere sportivelor care evoluasera deja posibilitatea sa isi repete sariturile, dar solutia aceasta n-a reparat mare lucru: gimnastele, in fapt niste copile, isi pierdusera increderea in sine si evolutiile lor ulterioare, nu numai la sarituri, ci si la celelalte probe, au fost modeste. In acest sport, ca de altfel in orice sport, mentalul conteaza enorm, dovada ca pana si favorita Svetlana Khorkina a clacat psihic si s-a clasat in final pe locul 35.

Concursul a fost, asadar, compromis. Si, evident, toata lumea s-a intrebat: cum a fost posibila o asemenea eroare din partea tehnicienilor? Cum s-a putut intampla asa ceva la cea mai importanta competitie sportiva a lumii? Iar ancheta care a urmat a scos rapid la iveala faptul ca de vina a fost... o greseala de tipar!

Greseala in cauza a aparut in “The Apparatus Norms”, un regulament cu specificatii tehnice si care constituie practic Biblia specialistilor insarcinati cu montarea si reglarea aparatelor de concurs. Acestia nu se abat de la litera acestui regulament, ori de cate ori instaleaza un aparat consulta “The Apparatus Norms”. Iar in editia oficiala pentru anul 2000 a acestui regulament, inaltimea calului de sarituri la proba feminina aparea ca fiind 120 cm, desi, incepand cu 1 ianuarie 1998, ea era de 125 cm!

Nimeni nu stie cum s-a produs aceasta scapare, dar cert e ca tehnicienii nu au avut nicio vina: mai inainte avusese loc proba masculina de sarituri, unde inaltimea calului e mai mare (135 cm), ca urmare ei au ajustat aparatul si, constiinciosi, au consultat mai inainte regulamentul. Iar aici scria negru pe alb: 120 cm!

A fost o eroare banala, intr-atat de banala incat nimeni nu s-a gandit ca ea ar fi posibila la acest nivel, cand se folosesc materiale si echipamente de ultima ora si cand totul e computerizat. Partea proasta e ca aceasta eroare a zadarnicit ani de munca si a distrus sansa (poate unica) a unor sportive si a antrenorilor lor de a-si indeplini visul suprem: obtinerea unei medalii olimpice.

Si, din pacate, asemenea erori banale nu sunt izolate: sa ne amintim ca, la aceeasi olimpiada, Andreea Raducan a fost descalificata pentru dopaj, dupa ce ce medicul echipei ii daduse un Nurofen, contra febrei.

Sursa foto: www.bbc.com