Nu guvernele conduc de fapt lumea
interese economicecriza economica
In ultimul timp, marile corporatii internationale au ajuns sa depaseasca aproape toate statele de pe glob in materie de resurse, conexiuni sau influenta. Da, aceste organizatii private au mai multa putere decat majoritatea statelor lumii.
Gratie Internetului si globalizarii, mijloacelor moderne de transport se bucura de flexibilitate, mobilitate si spatiu de manevra. Iar slabele lor legaturi nationale le permit ca, atunci cand nu le convine ceva (de exemplu nivelul taxelor), sa-si mute pur si simplu investitia in alta tara.
Afacerile si, mai general, interesele economice modeleaza de mult timp felul in care se intampla lucrurile. Si fac asta in moduri diverse, care merg de la influentarea politicii externe a unei tari (vezi campania prin care Exxon Mobil a determinat SUA sa nu ratifice Protocolul de la Kyoto, referitor la reducerea emisiilor poluante) si pana la asumarea de catre gigantii afacerilor a unor roluri similare celor ale Statului (oferind angajatilor asigurari de sanatate, locuinte si alte facilitati pe care Statul ar trebui, dar nu este capabil, sa le furnizeze).
Se poate spune fara teama de a gresi ca aceste companii uriase conduc de fapt lumea. Nu guvernele.
Si nimic nu a ilustrat mai bine acest punct de vedere decat criza financiara din 2008 pornita din SUA, in care cateva institutii mari au evitat reglementarile, au abuzat de libertatile lor si au convins Congresul american sa le salveze (dar nu si pe victimele lor), intorcandu-se apoi la aceleasi practici care le-au adus la faliment.