Parlamentul a avizat solicitarea lui Iohannis privind referendumul. Ce urmeaza
referendum26 maijustitiecoruptielegile justitieicod de procedura penalacod penalklaus iohannis
Plenul reunit al Parlamentului a avizat, miercuri, solicitarea presedintelui Klaus Iohannis privind organizarea referendumului pe justitie, insa avizul contine si unele recomandari contestate de membrii Opozitiei. Mai exact, PNL si USR au acuzat PSD ca a introdus in raport mai multe recomandari ce nu au fost discutate marti de Comisiile juridice reunite ale celor doua camere.
Cu toate ca Opozitia a cerut eliminarea acestor recomandari, parlamentarii Puterii nu au fost de acord iar raportul a fost adoptat in forma dorita de ei cu 263 de voturi "pentru", 9 "impotriva" o abtinere.
Ulterior, votul a fost reluat la solicitarea deputatului PSD Florin Iordache iar recomandarile au fost eliminate. De data aceasta au fost 218 voturi "pentru", 11 "impotriva" si 3 abtineri.
Deputatul Stelian Ion a precizat ca in raportul comisiilor juridice au fost incluse recomandari care nu au fost discutate in comisii.
"Acest raport contine o eroare materiala fata de faptul ca s-a introdus o chestie care a nu fost discutata in sedinta comisiilor juridice reunite sau este un fals foarte clar facut cu intentia de a bloca acest referendum”, a spus deputatul USR.
"Raportul e falsificat intr-un mod grosolan, fata de votul si dezbaterile din comisiile reunite”, a sustinut si prim-vicepresedintele PNL Raluca Turcan in plenul reunit. Ea a solicitat eliminarea respectivelor recomandari din aviz, pentru ca "incalca legea si reprezinta un abuz”. Solicitarea opozitiei a fost insa respinsa de plen.
Recomandari pentru Iohannis: Sa respecte Constitutia
In recomandarile introduse in proiect se arata, printre altele, ca, potrivit Constitutiei, amnistia si gratierea nu pot face obiectul initiativei legislative a cetatenilor si ca, potrivit unei decizii a CCR, presedintele nu poate initia un referendum legislativ.
"Parlamentul avizeaza favorabil initierea de catre presedintele Romaniei a unui referendum national consultativ cu privire la urmatoarele probleme de interes national: interzicerea amnistiei si gratierii pentru infractiuni de coruptie si interzicerea adoptarii de catre Guvern a OUG in domeniul infractiunilor, pedepselor si al organizarii judiciare corelata cu dreptul altor autoritati constitutionale de a sesiza direct CCR cu privire la ordonante, cu recomandarea ca prin intrebarea formulata sa se respecte Constitutia Romaniei, Legea 3/32000 privind exercitarea si desfasurarea referendumul, deciziile CCR in materie si recomandarile codului de bune practici in materie de referendum adoptat de Comisia de la Venetia", prevede proiectul de hotarare adoptat initial, potrivit Agerpres.
"Acest raport contine o eroare materiala fata de faptul ca s-a introdus o chestie care a nu fost discutata in sedinta comisiilor juridice reunite sau este un fals foarte clar facut cu intentia de a bloca acest referendum", a spus deputatul USR, potrivit News.ro.
In ianuarie 2017, Iohannis a declansat pentru prima oara procedura pentru organizarea referendumului privind Justitia
Reamintim ca, in ianuarie 2017, Iohannis a declansat pentru prima oara procedura pentru organizarea referendumului privind Justitia si a transmis Parlamentului o scrisoare pe aceasta tema.
"Stimate domnule presedinte al Senatului,
Stimate domnule presedinte al Camerei Deputatilor,
In temeiul dispozitiilor art. 90 din Constitutia Romaniei si al dispozitiilor art. 2 si 11 din Legea nr. 3/2000 privind organizarea si desfasurarea referendumului, intentionez sa cer poporului sa-si exprime, prin referendum, vointa suverana cu privire la urmatoarea problema de interes national:
Continuarea luptei impotriva coruptiei si asigurarea integritatii functiei publice.
Avand in vedere dispozitiile legale mentionate,consult Parlamentul cu privire la organizarea unui referendum national referitor la problema sus-mentionata", scria Iohannis in scrisoarea de acum doi ani.
In februarie 2017, Parlamentul a votat in unanimitate sa-si dea avizul pentru referendumul propus de Klaus Iohannis.
Dupa vot, cei de la Putere sustineau ca nu este nevoie de referendum, pentru ca este clar ca romanii isi doresc continuarea luptei anticoruptie. ALDE ii cerea lui Iohannis sa investeasca respectivii bani in sanatate, iar Opozitia spunea ca este nevoie de un angajament ferm pentru lupta anticoruptie, pentru ca guvernarea de atunci a incercat sa schimbe Codurile Penale si sa le modifice in favoarea unor politicieni cu probleme penale.
Dupa votul Parlamentului, Iohannis putea stabili exact care vor fi intrebarile, precum si data consultarii populare, insa pana la 1 aprilie 2019 nu a mai facut nimic in acest sens.
Referendum Justitie 26 mai 2019. Ce urmeaza dupa votul din Parlament
Conform Legii referendumului, presedintele Romaniei, dupa consultarea Parlamentului, poate cere poporului sa isi exprime vointa prin referendum cu privire la probleme de interes national. Problemele care se supun referendumului si data desfasurarii acestuia se stabilesc de Presedintele Romaniei, prin decret.
"Punctul de vedere al Parlamentului asupra referendumului initiat de Presedintele Romaniei urmeaza sa fie exprimat, printr-o hotarare adoptata in sedinta comuna a celor doua Camere, cu votul majoritatii deputatilor si senatorilor prezenti, in termen de cel mult 20 de zile calendaristice de la solicitarea Presedintelui”, prevede legea.
Daca Parlamentul nu isi transmite punctul de vedere in termenul stabilit, Presedintele Romaniei emite decretul privind organizarea referendumului dupa expirarea acestui termen, procedura constitutionala de consultare a Parlamentului considerandu-se indeplinita.
Un produs media marca Rentrop&Straton 
