ANALIZA. Ce se intampla, de fapt, cu investitiile in sectorul bancar. Tensiuni mari pe piata
sectorul bancarinvestitiiinvestitii
"Credit Suisee se lupta sa supravietuiasca, dar, totusi, riscul unui eveniment de tip Lehman Brothers este limitat. In schimb, Credit Suisse ar putea sa nu fie singura institutie potential aflata in dificultate. Cu dobanzile in crestere, deteriorari asteptate ale calitatii portofoliilor de credite si crize precum cea din Marea Britanie, investitorii in domeniul bancar sunt tinuti in tensiune", avertizeaza Claudiu Cazacu, Consulting Strategist in cadrul XTB Romania.
Credit Suisse (CS) se lupta, zilele acestea, nu pentru expansiune globala, ci pentru continuitatea functionarii sale, si se pare ca restructurari serioase sunt necesare pentru a merge inainte.
Declinul Credit Suisse - erodarea capitalului financiar, dar si a increderii
Actiunile CS au pierdut 48,9% anul acesta, pana pe 17 octombrie, pe bursa elvetiana. E o performanta mult inferioara indicelui bursier, care a pierdut 18,5%, sau sectorului bancar al tarii.
UBS a pierdut „doar" 11%, iar cele mai multe banci cantonale au reusit sa fie pe plus anul acesta. Astfel, indicele sectorial pentru banci SPI ICB Supersector Banks 8300 are un randament pozitiv de 5,4%, incluzand dividendele, de la inceputul anului pana pe 17 octombrie.
Banca a suferit lovituri importante, si de capital si de imagine, in urma scandalului fondului Archegos, in 2021, inregistrand pierderi de 5 mld. Euro, peste jumatate din valoarea totala pierduta de mai multe banci in urma prabusirii acestuia.
Situatia, din pacate, nu a fost singulara.
Banca, in postura de creditor al Greensill, a acumulat alte pierderi de 1,6 mld. de franci elvetieni, la care se adauga 475 milioane de dolari platite ca amenda si 200 milioane de dolari stergerea datoriei suverane in urma scandalului obligatiunilor Mozambicului („tuna bonds").
In plus, ecoul erorilor din timpul perioadei de boom pre-2008, cu vanzari de titluri construite pornind de la credite ipotecare, se aude, inca, dupa mai bine de un deceniu.
Luni, banca a ajuns la un acord de 495 mil. de dolari pentru pierderile produse investitorilor de produsele sale MBS (instrumente asociate creditelor ipotecare) din piata imobiliara. Acestea au adus pierderi masive investitorilor in timpul crizei financiare.
Dintr-un anume punct de vedere, este o victorie pentru banca, daca ne gandim ca, la debutul procesului, autoritatile din SUA cereau daune de 3 mld. de dolari, dar sumele se tot adauga la o factura deja foarte ridicata.
Anul trecut banca mai platise 600 de mil. de dolari pentru a inchide un proces cu MBIA pe tema acestor instrumente.
O institutie financiara opereaza cu doua tipuri de capital, cel financiar, si cel de incredere, iar pentru Credit Suisse ambele au fost erodate secvential, dar cu un efect cumulativ semnificativ, in ultimii ani.
Presiunea a devenit suficient de mare incat, din motive de incredere, anumite fonduri si-au cerut inapoi, in septembrie, actiunile pe care le imprumutasera, prin intermediul bancii, pentru a fi vandute in lipsa.
In mod indirect, clientii au semnalat ca vor sa mute operatiunile prin care obtin venituri suplimentare de pe urma actiunilor detinute, de obicei, pe termen mai lung, inspre alte directii.
Necazurile bancii nu au venit singure: autoritatile americane au pornit o noua investigatie pentru a afla daca institutia a ajutat cetateni americani sa isi ascunda veniturile, la 8 ani dupa ce a platit o amenda pe aceeasi tema.
Axel Lehmann, presedintele consiliului de administratie, care a preluat postul in ianuarie, a recunoscut ca anul trecut a fost cel mai slab din istoria de 166 de ani a bancii, dar a promis un plan comprehensiv ce ar urma sa fie anuntat pe 27 octombrie.
In acelasi timp, a vorbit de atingerea unui nivel intre 13 si 14% pentru rata fondurilor proprii de rang 1 (CET1), care intruneau in iunie aceasta conditie, dar, in urma pierderilor ulterioare, nu mai este sigur ca este validata in continuare.
Cerintele de capital ale bancilor au devenit mai stricte dupa criza financiara, fiind la 10% potrivit regulilor din Elvetia.
Goldman Sachs, care concureaza cu CS pe segmentul de banca de investitii, dar si altele, a estimat ca banca va avea nevoie, in 2024, de un capital suplimentar de 8 mld. de dolari.
Pe termen scurt, ar putea fi nevoie de cel putin 4 mld. de dolari, iar banca deja are planuri pentru a obtine lichiditate.
Se ia in considerare impartirea in 3 a diviziei de investment banking, vanzarea diviziei din SUA sau lichidarea unor active precum participatii in operatorul bursei elvetiene, SIX.
Banca are participatii in diferite entitati, intre care o firma de servicii pentru industria fondurilor, cu sediul in Spania, doua banci specializate, divizia de wealth management din America Latina, cu active si credite date de peste 100 mld. dolari, si ar putea vinde chiar faimosul hotel Savoy din Zurich, care ar aduce cash de 400 mil. sau, dupa unele estimari, 500 de mil. de franci.
Daca toate acestea nu ar fi de ajuns, se poate lua in considerare o noua infuzie de capital, explica analistul XTB Romania.
Programul de redresare – sperante reale sau prelungire a agoniei?
Investitorii urmaresc cu mare atentie actiunile bancii, dar si instrumentele de tip credit default swap (CDS-uri) care ofera protectie cumparatorilor la intrarea in default, ca indicatori ai sanselor de succes al programului de redresare.
Riscul unui eveniment de tip Lehman Brothers este limitat, in prezent, iar ultimele sesiuni au adus o scadere de la 331 pe 13 oct. la 267 de puncte pe 17 pentru CDS pe 5 ani, indicand sperante ca banca va face rost de suficient capital incat sa evite un scenariu periculos.
Prezenta globala, intrepatrunderea prin tranzactii si active cu un numar ridicat de alte institutii ridica miza Credit Suisse, care are relevanta pentru sistemul financiar global.
Autoritatea Bancara Europeana a atras atentia asupra riscului in crestere pentru portofoliile bancilor, in conditiile in care piata imobiliara a crescut in 2021, cu potential de supraincalzire, iar mediul economic s-a deteriorat apoi abrupt.
Bancile au oferit credite garantate cu proprietati imobiliare de 4,1 trilioane de Euro, sau aproximativ o treime din totalul creditelor pentru gospodarii si companii non-financiare.
Cu dobanzile in crestere, deteriorari asteptate ale calitatii portofoliilor de credite si crize precum cea din Marea Britanie (unde recent, totusi interventiile si anunturile recente au mai temperat din preocupari) investitorii in domeniul bancar sunt tinuti in tensiune.
In vremuri pline de provocari, Credit Suisse ar putea sa nu fie singura institutie potential aflata in dificultate.
Presedintele JPMorgan a avertizat ca, de obicei, intr-un mediu ca cel actual, mai pot aparea „surprize", opinie impartasita de fostul premier britanic Gordon Brown. Riscurile nu sunt de neglijat.
Pentru Credit Suisse, costul „salvarii" modului de functionare ar putea fi mare pentru actionari, dar, multumita unor reglementari mai stricte in privinta capitalului si a altor masuri luate dupa criza financiara, in lipsa altor pierderi neprevazute, se poate intrezari o cale, lunga si dificila, e drept, spre depasirea amenintarilor existentiale, se mai arata in analiza casei de brokeraj pe burse internationale XTB Romania.
Explicatiile ne-au fost oferite de Claudiu Cazacu, Consulting Strategist in cadrul XTB Romania.
Foto: freepik.com
Un produs media marca Rentrop&Straton 
