Culmea saraciei, in 2024. Vom avea mai multi bani, dar ne vom permite mai putine, cum se explica
inflatiesalariimajorari salariale
Anul 2024 ne va aduce fenomene economice interesante si cel mai probabil destul de dureroase, daca luam in calcul estimarile care vin chiar de la guvernanti.
De exemplu, intr-un mesaj recent postat pe Facebook, ministrul Finantelor Marcel Bolos ne proiecteaza viziunea domniei sale cu privire la salariile romanilor de rand in 2024.
Desi acolo vorbeste despre o crestere de peste 9% a salariilor, in realitatea economica de zi cu romanilor s-ar putea "sa le dea cu virgula" aceasta majorare, din simplul motiv ca e posibil ca nici macar sa nu fie acoperita rata inflatiei.
Cu alte cuvinte, desi vom avea mai multi bani in buzunar, ne va scadea puterea de cumparare, ne vom permite sa cumparam mai putin decat in prezent, cand practic avem salarii mai mici.
"Castigul salarial mediu net lunar va creste cu 9,3%", a punctat ministrul Bolos, tinand sa mai adauge faptul ca se asteapta ca economia romaniei sa inregistreze o crestere de plus 3,4%, sustinuta, in principal, de investitii pe partea cererii si de servicii si constructii pe partea ofertei.
Tot el ne mai vorbeste despre faptul ca vor fi majorate pensiile si ca nu vor fi taiati bani de la investitii, ci vom avea chiar un buget record pe aceasta zona: "Vom avea un buget record de investitii - cheltuielile destinate investitiilor sunt de aproximativ 124 miliarde lei, reprezentand 7% in PIB, iar in anul 2026 acestea insumeaza aprox 129,2 miliarde lei, in crestere fata de anul 2024 cu 9,1 miliarde lei.
Prin acest buget, ne propunem sa construim si sa consolidam fundamentul serviciilor publice de calitate. Pentru Ministerul Educatiei este asigurata o crestere de aproximativ 61 % a bugetului, practic in valoare nominala de la 35 de miliarde la 57 de miliarde de lei, ceea ce asigura sumele necesare pentru cresterea salariilor personalului didactic si nedidactic din Ministerul Educatiei.
In realizarea bugetului am luat in calcul majorarea pensiilor de asigurari sociale cu 13,8% incepand cu luna ianuarie 2024 si acordarea pensiilor recalculate conform Legii nr.360/2023 privind sistemul public de pensii", a transmis oficialul, printre altele.
Perspectivele inflationiste raman sub semnul intrebarii, riscurile persista
BNR este destul de tematoare cu privire la
evolutia inflatiei in 2024. Desi pe finalul acestui an vom vedea cum presiunea inflationista scade, pentru anul viitor ecuatia are inca multe necunoscute si multi factori de risc:
"Potrivit actualelor evaluari, rata anuala a inflatiei va continua sa scada pana la finele anului curent in linie cu cea mai recenta prognoza pe termen mediu (august 2023), in principal sub influenta efectelor de baza si a corectiilor descendente ale cotatiilor unor marfuri, precum si in conditiile recoltei bogate pe plan intern si ale plafonarii temporare a adaosului comercial la produse alimentare de baza (...)
Dincolo de finele anului curent, incertitudini si riscuri majore la adresa perspectivei inflatiei decurg insa din configuratia pachetului de masuri fiscal-bugetare ce se prefigureaza a fi implementat in vederea continuarii consolidarii bugetare, precum si din conduita viitoare a politicii fiscale si de venituri, de natura sa exercite efecte inflationiste pe termen scurt, dar sa intensifice presiunile dezinflationiste ale factorilor fundamentali pe un orizont mai indepartat de timp”, conform analistilor BNR.
Acestea fiind spuse, daca riscurile despre care vorbeste BNR se vor adeveri si vom continua sa avem o inflatie piperata, apropiata de pragul de 9%, majorarile salariale care nu depasesc aceasta valoare nici macar nu vor reusi sa mentina puterea de cumparare a angajatilor, nici vorba despre a-si permite un trai mai bun.
Foto: manager.ro
Un produs media marca Rentrop&Straton 
