Ciamba a vorbit si despre obiectivele de viitor ale Romaniei, spunand ca urmarim "cresterea profilului pe plan european".
Capitala este "un suporter activ al securitatii energetice", a mai afirmat Ciamba, potrivit sursei citate.
In cadrul conferintei "Dupa zece ani..." s-au reunit lideri de opinie, oficiali ai administratiei centrale, membri ai societatii civile si specialisti din diferite sectoare, pentru a dezbate tema "recoltei" statutului de membru al familiei europene dupa zece ani.
Aderarea Romaniei la Uniunea Europeana a avut loc la 1 ianuarie 2007. Aceasta data a fost propusa la summitul de la Salonic din 2003 si confirmata la Bruxelles pe 18 iunie 2004. Raportul de tara privind progresele Romaniei din octombrie 2004 a afirmat de asemenea data de 1 ianuarie 2007 ca data de aderare pentru Romania si Bulgaria. Cele doua tari au semnat Tratatul de aderare pe 25 aprilie 2005 la Abatia Neumünster din Luxemburg.
Romania a fost prima tara din Europa centrala si de est care a avut relatii oficiale cu Comunitatea Europeana. In ianuarie 1974, o intelegere a inclus Romania in Sistemul Generalizat de Preferinte al Comunitatii, dupa care a semnat o serie de acorduri cu CEE pentru facilitarea schimburilor comerciale. In 1980, Romania a procedat la recunoasterea de facto a Comunitatii Economice Europene, prin semnarea Acordului privind crearea Comisiei mixte Romania - CEE, concomitent, fiind semnat si Acordul asupra Produselor Industriale.
Dupa semnarea Tratatului de aderare la 25 aprilie 2005, Romania a devenit stat in curs de aderare, obtinand statutul de observator activ la nivelul tuturor institutiilor comunitare, fiind necesara asigurarea prezentei reprezentatilor romani la nivelul institutiilor europene si al grupurilor de lucru ale acestora. Statutul de observator activ a permis Romanei sa isi exprime punctul de vedere, fara drept de vot, in procesul de luare a deciziilor la nivel comunitar, putand astfel influenta aceste decizii si promovandu-si interesele nationale.
Romania a participat ca observator activ in urmatoarele institutii ale Uniunii Europene:
Parlamentul European,
Consiliul European,
Consiliul Uniunii Europene,
Comitetul Reprezentantilor Permanenti – COREPER I si II,
Grupurile de lucru ale Consiliului,
Comitetele si grupurile de lucru ale Comisiei Europene,
Comitetului Regiunilor si Consiliului Economic si Social.
Dupa aderare Romania a trecut de la statutul de observator activ la cel de membru cu drepturi depline. Romania a devenit a saptea tara din UE dupa numarul de locuitori. Tara desemneaza 35 de deputati pentru Parlamentul European, dar numarul acestora va scadea printr-o reorganizare a locurilor din Parlament stipulata in Tratatul de la Nisa. Limba romana a devenit una dintre limba oficiala|limbile oficiale ale Uniunii (a saptea dupa numarul de vorbitori, in concurenta stransa cu olandeza, urmand ca oricare cetatean al UE sa se poata adresa institutiilor in aceasta limba. Denumirea de „Uniune Europeana”, in limba romana, a primit statut oficial.
Amplasarea geopolitica a Romaniei va influenta politica UE cu privire la relatiile cu Europa de Est, Orientul Mijlociu, Turcia si Asia. Prin Initiativa de Cooperare in Sud-Estul Europei (SECI), Romania are o oportunitate de a-si demonstra suprematia in regiune.
Integrarea in Uniunea Europeana a influentat si relatiile regionale ale Romaniei. In consecinta, Romania a impus un regim de vize pentru cateva state est-europene precum Republica Moldova, Serbia, Muntenegru, Rusia, Ucraina, Belarus si Turcia.
Oficialii considera ca tara face parte atat din Europa Centrala cat si din Balcani. Acest lucru reflecta ambitiile dualiste ale guvernului roman, care doreste imbunatatirea integrarii euro-atlantice a tarii, concomitent cu crearea unei zone de stabilitate la Marea Neagra.
Un produs media marca Rentrop&Straton 
