Guvernul respecta doar 13% dintre promisiunile facute. Restul e ghinion
psdguvernpoliticaromaniacampanii electorale
O statistica efectuata de Comitetul National Executiv al PSD arata ca in anul 2017, doar 13% dintre masurile asumate de Guvern au fost indeplinite, 27% au fost indeplinite partial, in timp ce 60% nu au fost indeplinite deloc. Ce mai conteaza niste biete cifre, in contextul in care Guvernul si-a asumat deciziile?
Probabil cel mai folosit verb de catre politicieni este "a asuma". Conjugat la Indicativ prezent, persoana intai singular, deliciosul "imi asum" incepe sa devina grotesc. Asumarea raspunderii este un act de demnitate publica, onoare si incredere in valorile, principiile si deciziile pe care le promoveaza, in cazul de fata, un om politic.
Este un act onorabil si demn de tot respectul, insa nu cand se rezuma la simpla declaratie: "Ne asumam bugetul", "Imi asum echipa de guvernare", "Ne asumam maririle de salarii", "Imi asum decizia luata pentru tara".
Declaratia a fost rostita, decizia luata. De obicei, pana in acest punct lucrurile se desfasoara "ca pe roate". Apoi, ceva strica angrenajul perfect, probabil la nivel astral, o legatura cu Mercur retrogad, care transforma planul initial intr-un fiasco total.
Ce se intampla cand lucrurile scapa de sub control? Apar scuzele publice, scandalurile, se arunca "pisica moarta" de la unii catre altii, pana cand in prim plan apare un subiect mai interesant si atentia publica se muta catre alt obiect de interes.
Apoi, cum lucrurile se intampla ciclic in viata, apar alte asumari, alte pisici si tot asa.
Majoritatea politicienilor de la noi si-au pierdut simtul profunzimii cuvintelor, dar si asocierea lor cu faptele. Rostesc cu o dezinvoltura ingrijoratoare cuvinte mari, formuleaza idei care dau sperante celor care i-au ales, ca mai apoi totul sa devina o iluzie.
Si n-ar face romanul nici din asta o tragedie. Ca vorba aceea, "noi sunem invatati cu greul", dar problema intervine in momentul in care aceste iluzii sunt oferite cu buna stiinta, in momentul in care suntem mintiti de la bun inceput, si nimeni n-are nicio intentie sa schimbe ceva. Si de ce ar schimba? Ar mai putea fi populatia usor de manevrat daca s-ar investi in cultura, educatie si daca omul de rand n-ar depinde atat de mult de ajutoarele de la stat? Evident ca nu. Iar politica romaneasca, in cea mai mare parte a ei, nu prea ar functiona intr-o altfel de societate. Asa ca bine ca suntem cum suntem. Bine pentru ei.
A spune e una, a face este alta. Asa-i in politica
Declaratiile din campaniile electorale. Cine nu le iubeste? E sublim cata imaginatie declarativa si energie gasesc unii politicieni pana se vad alesi sau realesi in functii. Dupa aceea? O pauza de patru ani, in care opozitia nu ii lasa sa isi duca promisiunile la bun sfarsit, dupa care se apropie alte alegeri si, desigur, apar alte sperante. Mai un fes, mai o galeata si un pix, o punga de orez si un calendar, parca uita romanul de suparare, si o ia de la inceput. Pana la urma "toti sunt la fel, ori ca votam cu unii, ori cu altii, tot aia e", cam asta e vocea poporului si nu stiu in ce masura o putem contesta, insa aici este o poveste si mai lunga.
Revenind la ale noastre, ne-am cam dori niste politicieni care sa nu-si asume. N-ar fi mai bine sa se ia decizii avizate, echilibrate, de catre specialisti in cunostinta de cauza, si in cazul nerespectarii lor sa fie prevazute anumite sanctiuni? Ati vazut vreodata pe cineva care a platit in vreun fel dupa ce si-a asumat o hotarare care a adus pagube statului? Bineinteles ca nu.
Asumarea este buna, pentru ca suna frumos si atat, dar la noi valoreaza cam 13%.
Citeste si:
Daca FMI inchide robinetul, tara nu mai are banii de pensii si salarii. Sefa FMI avertizeaza europenii
Sursa foto: pexeles.com