In caz ca nu stiati, sunteti mai bogati ca niciodata. Potrivit calculelor BNR, avutia neta a populatiei a atins maximum istoric in 2020
raport stabilitate financiaraavutie romanibogatie romani
De multe ori, statisticile nu se resimt in portofele, in nivelul de trai, mai ales intr-un an greu, cum a fost primul in care ne-am confruntat cu pandemia, timp in care multe domenii au fost grav afectate si multi romani au devenit someri. Cu toate acestea, Banca Nationala a Romaniei a calculat ca, in 2020, avutia romanilor a atins un maxim istoric.
In "Raportul asupra stabilitatii financiare",
Banca Nationala a Romaniei arata ca, anul trecut, averea neta a populatiei din tara noastra a urcat la 2.400 de miliarde de lei, activele imobiliare reprezentand 1.800 de miliarde de lei, iar activele financiare nete 600 de miliarde.
Potrivit raportului BNR, "rezistenta sectorului populatiei la socuri s-a imbunatatit considerabil comparativ cu situatia dinaintea crizei anterioare. Capacitatea populatiei de a face fata unor conditii nefavorabile este sporita si de consolidarea avutiei nete (crestere cu 6%, decembrie 2020 fata de decembrie 2019), situandu-se la un maxim istoric, atat pe palierul detinerilor de active imobiliare, dar mai ales pe cel de active financiare, categoria din urma conferind un grad de lichiditate mai ridicat in contextul necesitatii acoperirii unor situatii neprevazute".
Rezistenta sectorului populatiei la socuri este importanta in contextul pandemiei, atat din punct de vedere macroeconomic, cat si din perspectiva stabilitatii financiare, intrucat capacitatea gospodariilor de a face fata socului afecteaza masura in care consumul se va diminua si probabilitatea ca debitorii sa inregistreze restante.
Referitor la avutia neta a populatiei, BNR a explicat ca activele imobiliare continua sa aiba o pondere majoritara, de 75%, pe fondul ratei ridicate de detinere a imobilelor (95,8%, conform Eurostat). Valoarea acestor active s-a majorat cu 4,8%, in ultimul trimestru din 2020, fata de trimestrul al patrulea din 2019, pe fondul cresterii indicelui de pret imobiliar si al deprecierii monedei nationale, indicand rezilienta pietei imobiliare. Aceasta situatie se datoreaza, potrivit BNR, in mare masura legislatiei care incurajeaza detinerea de active imobiliare mai degraba decat (re)investirea in activitati productive.
De asemenea, activele financiare reprezinta aproximativ 24% din total, spre deosebire de zona euro, unde acestea reprezinta aproximativ 45% din avutia populatiei, avand un ritm de crestere de 8,8% pentru perioada analizata.
Acest decalaj pune in evidenta capacitatea scazuta de a mobiliza capital intern si dependenta de atragerea capitalului strain. In structura, dintre activele financiare, sectorul populatiei isi manifesta predispozitia catre instrumente sigure, de tipul numerarului si depozitelor (reprezinta circa 39% din total activelor financiare ale sectorului) fiind urmate de investitii de tipul pensiilor private.
Romanii au pus ban peste ban
Dezvoltarea comportamentului de economisire a populatiei este certificata si de ritmul real de crestere a depozitelor si a numerarului, acestea ajungand la 30% din PIB, cea mai ridicata pondere din ultimii 14 ani.
Insa, conform datelor Fondului de Garantare a Depozitelor Bancare, numai 0,3% din depozite depasesc plafonul de garantare de 100.000 de euro, reprezentand 22% din totalul valoric. Ponderea depozitelor de minimum 100.000 de euro a ajuns la maximul ultimilor 10 ani, semnaland polarizarea averii populatiei.
Raportul BNR mai spune ca indatorarea totala a populatiei si-a continuat tendinta ascendente, dar ritmul de crestere a incetinit, situandu-se la 172,5 miliarde de lei. La baza evolutiei a stat majorarea cu 10% a creditului ipotecar, in timp ce soldul creditului de consum a fost stabil. Raportata la PIB, datoria totala a sectorului populatiei a crescut cu 0,9%, in martie 2021 fata de martie 2020, pe fondul declinului PIB in contextul pandemiei.
Conform raportului, impunerea masurilor de restrictionare a miscarii, incepand cu martie 2020, si incertitudinile legate de evolutiile ale veniturilor populatiei, coroborate cu un apetit la risc mai redus al bancilor, au influentat negativ fluxul de credit de consum nou intre trimestrul al doilea din 2020 si primul trimestru din 2021, acesta fiind cu 20% sub nivelul din aceeasi perioada a anului precedent.
Acesti factori de influenta nu au fost resimtiti la fel de sever in cazul creditelor ipotecare, avand in vedere durata mai lunga necesara pentru aprobarea unui astfel de imprumut, cat si cererea relativ inelastica pentru achizitia de imobile.
Citeste si:
Pe ansamblul ei, zona euro este supraindatorata. Datoria a depasit 100% din PIB!
Intre trimestrul al doilea din 2020 si primul trimestru din 2021, creditele ipotecare nou acordate au fost cu 7% mai mari fata de volumul acordat intre primul trimestru din 2019 si primul trimestru din 2020, sustinute de o crestere robusta a creditului ipotecar standard (+22%) ce a contrabalasat reducerea creditului nou oferit prin programul Noua Casa (-32%).
RSS Flux RSS 2.0
Sitemap XML