S-a schimbat legea privind EVAZIUNEA FISCALA in Romania: ce trebuie sa stii, concret
evaziune fiscala
Legea nr. 241/2005 actualizata cu modificari in vigoare de la 1 Martie 2022 contine un set de masuri menite sa intareasca disciplina fiscala si sa asigure in termene mai stricte colectarea veniturilor bugetare de catre institutiile competente. Ne explica mai multe detalii despre aceste noutati, Av. Razvan Vladulescu, fondator Vladulescu Attorneys & Consultants:
La sfarsitul anului trecut, Guvernul Romaniei a emis OUG 130/2021 privind unele masuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum si pentru modificarea si completarea unor acte normative.
Ordonanta de urgenta a reintrodus in Legea 241/2005 pentru prevenirea si combaterea evaziunii fiscale o noua masura: incriminarea faptei de retinere si neplata a anumitor impozite si contributii.
Legea nr.241/2005 pentru prevenirea si combaterea evaziunii fiscale, in noua ei forma, a intrat in vigoare la 1 martie 2022.
"Textul modificator al Legii nr. 241/2005 reprezinta un pas inainte pentru colectarea cat mai rapida, in termenele stabilite de lege, a creantelor bugetare, care se cuvin Bugetului de Stat, care nu sunt platite in termenele stabilite de lege, in legatura cu care, de acum, intarzierea la plata dincolo de termenele stabilite legal reprezinta infractiuni si sunt pedepsite cu inchisoare si/sau amenda.
Una dintre deficientele textului de lege modificator o reprezinta faptul ca acesta nu cuprinde in integralitatea lor situatiile premisa care pot aparea in executarea obligatiilor de plata, una dintre acestea putand fi plata partiala a obligatiilor scadente, sau, dupa caz, situatia de neplata in cazul unor esalonari dispuse de catre organele de impunere", a declarat Av. Razvan Vladulescu, fondator Vladulescu Attorneys & Consultants.
A fost introdus, astfel, un nou articol, 6^1, cu urmatorul cuprins:
“Constituie infractiuni si se pedepsesc cu inchisoare de la 1 an la 5 ani sau cu amenda retinerea si neplata, incasarea si neplata, in cel mult 60 de zile de la termenul de scadenta prevazut de lege, a impozitelor si/sau contributiilor prevazute in anexa la prezenta lege".
De asemenea, La articolul 10, alineatele (1), (1^1) si (2) au fost modificate, dupa cum urmeaza:
“In cazul savarsirii unei infractiuni prevazute la art. 6^1, 8 sau 9, daca in cursul urmaririi penale sau al judecatii prejudiciul cauzat este acoperit integral, iar valoarea acestuia nu depaseste 100.000 euro, in echivalentul monedei nationale, se poate aplica pedeapsa cu amenda. Daca prejudiciul cauzat si recuperat in aceleasi conditii este de pana la 50.000 euro, in echivalentul monedei nationale, se aplica pedeapsa cu amenda.”
Aceste modificari se justifica prin necesitatea aplicarii intr-un mod unitar a prevederilor Legii nr. 241/2005 si stimularea recuperarii la bugetul de stat a sumelor provenite din infractiuni.
Cand vor fi aplicate sanctiuni de natura penala?
Ordonanta arata: In cazul in care prejudiciul produs prin comiterea faptelor de la art. 6^1, 8 sau 9 nu depaseste valoarea de 100.000 euro, in echivalentul monedei nationale, iar in cursul urmaririi penale sau in cursul judecatii pana la pronuntarea unei hotarari judecatoresti definitive, acesta, majorat cu 20% din baza de calcul, la care se adauga dobanzile si penalitatile, este acoperit integral, fapta nu se pedepseste, aplicandu-se dispozitiile art. 16 alin. (1) lit. h) din Legea nr. 135/2010 privind Codul de procedura penala, cu modificarile si completarile ulterioare.
De mentionat este faptul ca dispozitiile prevazute la alin. (1) si (1^1) nu se aplica daca faptuitorul a mai savarsit o infractiune prevazuta de prezenta lege intr-un interval de 5 ani de la comiterea faptei pentru care a beneficiat de prevederile alin. (1) sau (1^1).
"O alta carenta legislativa in elaborarea textelor de lege modificatoare o reprezinta faptul ca nu avem un mecanism de compensare a creantelor reciproce, provenind de la acelasi platitor, in conditiile in care creantele ar apartine unor institutii diferite ale Statului Roman. De lege ferenda se impune o noua modificare legislativa, care sa cuprinda posibilitatea compensarii tuturor sumelor reprezentand impozite cu retinere la sursa cu orice tip de sume neincasate la buget, indiferent de natura lor si de organul de administrare a acestor sume. In acest moment, posibilitatea de compensare exista doar in legatura cu sume de la Bugetul de Stat administrate de acelasi organ fiscal, situatie precara si care se cuvine modificata in cel mai scurt timp”, a adaugat Av. Razvan Vladulescu.
Incriminarea retinerii si neplatii darilor la stat a fost introdusa cu cativa ani in urma, insa a fost eliminata in 2015, dupa ce Curtea Constitutionala a Romaniei a stabilit ca prevederea era neconstitutionala. Curtea a constatat atunci ca Legea evaziunii nu definea notiunea de „impozite sau contributii cu retinere la sursa”, deci norma care incrimina infractiunea nu intrunea conditiile de claritate, previzibilitate si accesibilitate, incalcand astfel prevederile constitutionale.
Un produs media marca Rentrop&Straton 
