(Im)posibila solidaritate intru austeritate

(Im)posibila solidaritate intru austeritate cheltuieli parlamentarireduceri cheltuielisume forfetareprivilegii parlamenatrichiul parlamentari

Fara indoiala, Parlametul este institutia fundamentala a oricarei tari democratice. Parlamentarii sunt reprezentantii poporului, al demosului de la care - pentru cei care nu stiu sau au uitat - vine si termenul democratie: demos (popor), plus krato (a conduce).
Aceasta este teoria. Din pacate, in multe state, alegatorii si-au pierdut increderea in parlamentari si, in consecinta, nu prea se mai deranjeaza sa voteze.
 
Daca o fac, pun stampila oricum fara prea multa incredere si cu si mai putina tragere de inima, cu si mai putina, spre deloc, convingere. Este ca si cand s-ar duce la un serviciu prost platit si care nu ofera nici satisfactii de alta natura.
 
La randul lor, si parlamentarii unor state au uitat sau nici macar nu i-a interesat si nici nu-i intereseaza sa stie ce rol au ei, ce indatoriri, ce obligatii fata de cetatenii care i-au trimis ca reprezentanti ai lor in Senat si Camera Deputatilor.
 
Stirile care ajung la urechile alegatorilor dinspre Legislativ sunt legate tocmai de cat de putine legi sunt adoptate efectiv, intr-un an, de cat de multe absente nemotivate au reprezentantii poporului, de cate privilegii si drepturi se bucura ei, de la salarii, sume forfetare, deplasari in strainatate, secretare, automobil, telefon, lap-top...
 
De cate astfel de privilegii are parte un angajat "la patron". Este posibil ca de toate, dar asta numai daca le merita, daca veniturile aduse de el companiei le depasesc pe cele pe care i le plateste compania.
 
Nu presteaza, nu isi indeplineste obligatiile pe care le are decat cand isi aduce aminte, nu mai este platit, este retrogradat sau si isi poate pierde locul de munca.
 
Prin urmare, este cat se poate de interesat, de co-interesat sa-si vada de treaba, sa dea randament, sa produca, sa inoveze.

In schimb, un ales s-a instalat in scaunul de piele, ba unii cumuleaza functia legislativa cu una executiva, in guvern, si patru ani, nu mai are batai de cap.
 
Timp de criza, timp de necriza, de recesiune sau de avant economic, este corect sistemul asta? 
 
Zilele acestea, chiar parlamentarii nostri dezbat, probabil pentru prima data dupa 1990, reduceri de buget si pentru ei. Astfel, ei ar urma sa primeasca 4.000 de lei pentru cheltuielile de cazare, in loc de peste 7.500 (in conditii de scadere drastica a PIB, in conditii de austeritate pentru firme, de salariu minim pe economie de putin peste 100 de euro) cat aveau pana acum, si asta numai daca dau o declaratie pe propria raspundere ca nu detin locuinte in Bucuresti sau in judetul Ilfov...
 
Desi ar putea da, in sfarsit, dovada de solidaritate cu cei care i-au ales si de respect pentru banii publici, mai ales in conditiile in care multi parlamentari nu sunt niste sarantoci, alesilor nostri le este greu sa renunte la privilegii, la patul confortabil de la hotel, la deplasarile decontate si incarcate de diurna…

La jumatatea anului 2010, ziarele din Anglia - stat cu unul dintre cele mai vechi parlamente din lume - publicau stirea ca mai multi parlamentari de-ai lor dorm, in timpul saptamanii, in birourile lor de la Palatul Westminster, dupa ce le-a fost interzisa folosirea banilor  contribuabililor pentru cazarea la hotel, inchirierea unui apartament sau ipoteca unei a doua locuinte.
 
Parlamentarii folosesc paturi pliante si canapelele din birourile lor pentru a dormi si baile cladirii pentru a face dus, insa se plang ca sunt treziti in fiecare noapte de sunetele Big Ben-ului...